sâmbătă, 17 aprilie 2010

Respir


Respir matinal mirosul proaspat al pamantului
udat din belsug de ploaia somnambula;
respir gustul parfumat al limbii tale,
ce-mi atinge umed palatul cald al gurii;
respir flacarile pasiunii din privirea ta,
dezbracandu-mi fiecare centimentru de trup;
respir aerul insorit si inflorit al zilelor de aprilie
in care ne plimbam de mana pe sub copacii in orgasm;
respir sunete inalte, simfonii celeste
ce-mi vibreaza puternic in gat, infiorandu-ma;
respir colorat  toate nuantele impletite,
fuzionate, intrepatrunse ale curcubeului;
respir profund, sarat, in timp ce marea imi umple
de valuri albastre ochii,
iar cerul o intrece doar in nemiscare;
respir viata prin toti porii pielii mele
imbaiata auriu de soare;
respir iubire de tine prin toata fiinta mea
indragostita zilnic, din nou si din nou.

5 comentarii:

  1. De m-aştepţi cu-aceleaşi sensuri ce sufletul meu aşteaptă de la tine, voi învăţa iubirea cu noi înţelesuri şi voi păstra parfumul tău în mine.

    RăspundețiȘtergere
  2. dragostea e poezia simturilor....iar cuvintele tale imi bucura privirea!! chiar si daca inchid ochii respir iubire prin versurile tale...

    RăspundețiȘtergere
  3. da...respiram de fapt cu totii, chiar fara sa ne dam seama aer plin de iubire!

    RăspundețiȘtergere
  4. respir incantare citindu-te si parfum de suflet, ce ma duce in suflet..

    RăspundețiȘtergere