marți, 30 noiembrie 2010

Puf de înger


Un înger ce privea curios prin fereastra inimii mele
şi-a lăsat ca amintire un puf din aripa sa stângă
pe ochiul fără gene al pervazului meu,
printre picuri de ploaie şi fire de praf.
Vântul aspru gonind sărat dinspre mare
văzând albeaţa neîntinată a luminii ce străbătea puful
a tăcut ruşinat ducând cu el tot praful tristeţilor fără rost
şi toate lacrimile ploii regretelor.
Chipurile sfinţilor strânşi în icoane au răsuflat uşurate,
îngerul a zâmbit încântat din aripile imaculate,
puful s-a aşezat iubitor în palma mea deschisă,
gratiile întunecate ce-mi ascundeau inima
s-au dizolvat în stelele începutului de iarnă,
candelabrul iubirii luminează surâsul interior,
străluceşte de bucurie puful de înger.

duminică, 28 noiembrie 2010

Lumini şi umbre



Fericirea aduce fărâme de lumină paradisiacă
în strălucirea intensă a irisului,
în dansul extatic al pleoapelor,
în simfonia armonioasă a ticăitului inimii.

Suferinţa atinge cu lacrimi sângerii
ochii inroşiţi de întunericul infernului,
schimonoseşte chipul cu urmele nefericirii,
dizarmonios răvăşeşte sentimentele.

Uneori suferinţa decantează umbrele,
curăţă inima de falsuri, de neînţelegeri,
lumina iubirii arde apoi mult mai aprins,
mai curat, multicolor, liniştit.

Din mii de cioburi te recompui zâmbind
tristeţea s-a furişat înapoi acoperită cu smoală,
gustul amar al umbrei se simte încă pe limbă.
Dulceaţa vieţii îmbibată de iubire ţi se întinde pe degete!

vineri, 26 noiembrie 2010

Magie



Sclipesc petalele florilor
aşternute suav pe degetele fine,
tremură emoţionate de moliciunea atingerii,
de vibraţia luminii ce-ţi alcătuieşte trupul.

Se înfioară a plăcere intensă
mătasea pielii feminine,
frigul a rămas dincolo de respiraţia noastră
dezgolind copacii şi îngheţând stelele.

Intrăm râzând în taina clipei
dilatate sunt secundele,
timpul subiectiv s-a oprit mut de uimire,
cântecul iubirii stăpâneşte regatul magic,
dirijorul e încântat de simfonia celestă,
palmele se ating în aplauze nesfârşite.
Ne iubim, iubim!

joi, 25 noiembrie 2010

Las...


Las gândurile bune să te-nconjoare
vesele,
las sunetele vocii să zboare pe fire
invizibile
şi să-ţi mângâie cu aromă de mare
auzul însetat.

Las mâinile să devină aripi albe, lungi,
catifelate
şi să-ţi atingă cu puf de îngeri
rotunjimea inimii.

Las surâsul să se transforme în zâmbet
larg
şi să-ţi învăluie trupul îmbrăcat în depărtare
cu bucuria iubirii.

Las tot ce mă ţine la distanţă
şi mă avânt în înaltul sufletului,
plină de dor!

luni, 22 noiembrie 2010

Printre stele


Paşi timizi printre stele,
pe stele,
fără riscul de a-ţi tăia catifeaua tălpilor
în ascuţişul lor,
galbenă îşi  întind lumina
sub picioare.

Fruntea se răcoreşte printre stele,
se sprijină încet de marginile lor cristaline,
pletele strălucesc cu stele agăţate în păr,
se topesc stele pe buzele arzătoare,
alb-sclipitoare se răsfrânge lumina lor
pe creştetul capului.

Clipitul scutură praful de stele
de pe gene,
a parfum violet
-Clar de stele -
miroase pielea încântată.

În casa stelelor zâmbeşte tăcerea iubirii!

vineri, 19 noiembrie 2010

Când tu dansezi...


Când tu dansezi încremeneşte aerul,
mut de uimire,
vibrează impresionat spaţiul
rotindu-se fermecat în jurul tău,
subtile flori îşi învârt a minunare
seninul ochilor.

Zâmbetul tău străbate distanţele,
sânii tresaltă a plăcere râzând,
fericirea izvorăşte din ochii tăi,
a senzualitate sclipeşte totul,
fascinant.

Întind spre frumuseţea ta
braţele sensibile ale sufletului
şi viaţa trupului tău dansând
îmi umple palmele cu seva vie,
adolescentină,
a iubirii împlinite.

miercuri, 17 noiembrie 2010

Surpriză


O voce înalţă în eter armonii feminine,
florile si-au aplecat petalele,
sărutând colorat picioarele.

Sub pleoape tremură de emoţie ochii,
lumânările întretaie roşu întunericul,
se iveşte surâsul pe buze.

Iubirea îmbracă aerul în sunetele clopotelor,
dulcele se topeşte delicios în gură,
apropierea inimilor atinge paradisul.

Trandafirul catifelează proaspăt!

luni, 15 noiembrie 2010

Intoarcere



Obloanele s-au închis grăbite,
lăsând lumina soarelui în afară;
telefoanele au încetat să mai sune,
tăcerea a început să mă cuprindă
misterioasă.

Gălăgia gândurilor s-a mirat de singurătate
şi ruşinată s-a stins încet, încet;
tendinţele agitate de extrovertire
şi-au schimbat direcţia,
spre mine.

Treptat lumina a strălucit în întuneric,
liniştea s-a aşezat primitoare
şi inima mea s-a întors fericită
între palmele tale iubitoare.
Îmi doresc să simt mereu
îmbrăţişarea iubirii inimii!

miercuri, 10 noiembrie 2010

Ambrozie



Înaltă e bolta palatului,
rotundă, catifelată
şi dulce.
Savoare diafană picură,
prelingându-se pe pereţi,
stalacmite uimite străpung timid
secundele ce despart săruturile,
topindu-se în râul de ambrozie
transparent, cald, învăluitor.
Fluidul murmură magie,
îmbracă în haine de poveste
palatul,
prinţul îşi declară iubirea eternă,
prinţesa scăldată în dulceaţa îndrăgostirii
îşi cântă fericirea pe coridoare de vis.

luni, 8 noiembrie 2010

Intre aripi...

Trupul frumos a amorţit,
neclintire;
gura surâzătoare a amuţit,
tăcere;
ochii rotunzi au lăcrimat,
înfiorare;
inima emoţionată s-a înroşit,
deschidere;
mintea vorbăreaţă s-a liniştit,
uimire.


Aripi s-au desfăcut în aer
îmbrăcându-mă cu sfinte arome,
emoţiile au dispărut în albul pufos,
liniştea iubirii angelice m-a cuprins caldă.

vineri, 5 noiembrie 2010

Roata


Notele se învârt ameţitor,
octavele plutesc prin aer,
se rotesc,
curg luminos unele din altele,
armonios se ordonează
înaintea pâlniei urechii sorbitoare,
cucerită de frumuseţe.

Joacă îngeri pe acorduri înalte,
vibraţia iubirii pulsează la tâmple,
trezeşte ochii,
surâd a fericire buzele,
inima cântă rostogolindu-se plină
în braţele albe atinse de stele,
la marginea iluminată a lumii,
de un colţ zâmbitor al lunii.

Pe aripi de cântec rotund
perfecţiunea e la ea acasă,
simplu şi firesc.

marți, 2 noiembrie 2010

Cute



Între cutele uscate ale pământului
sorbită instantaneu e apa,
binecuvântare a cerului;
În pliurile vălurite ale apei
aerul se preschimbă în curcubee,
mişcătoare, strălucitoare lumină;
Cutele roşietice ale limbilor de foc
înalţă scântei încingând aerul,
incandescent joc de artificii.

Lacrimile urme de sare lasă
în cutele desenate de secunde pe chip,
fericirea întinde la uscat suferinţele
adunate în faldurile sufletului,
iubirea şterge orice durere
adâncită în piele,
intrată în ochi,
clară devine privirea ce surprinde paradisul;
fante de lumină în care se joacă îngerii
sunt de fapt cutele.

luni, 1 noiembrie 2010

Paşi tăcuţi



Zgomotele umbrelor pe asfaltul ruginit
sparg în cioburi colorate violet
liniştea dintre cuvinte, oglindind apusul.
Marginile vocalelor oftează prelung a tăcere,
se înghesuie silabele în gura plină de geamăt,
zâmbetul cald rămâne atârnat la un colţ al buzelor.
Privirea uimită se colorează senin,
sprâncenele desenează frumuseţea pe chip,
pleoapele urmăresc dansul aerian al rătăcitelor frunze,
palmele caută atingerea altor palme,
trupul ia forma amprentată a vocii tale înalte.
Plimbare de mână cu un glas îndepărtat,
inima mai ştie încă să ţină pasul, tăcând.