vineri, 30 aprilie 2010

Dragoste


Eram ca o coarda de vioara, intinsa la maxim;
eram deja acordata cu ritmul iubirii din sufletul tau,
dar mi-era teama ca vei canta fals,
din nou si ca vei fi uitat,amestecat,
acordurile inimii si ale trupului meu.
Cand m-am avantat in bratele tale
si tu m-ai primit vibrand
a inceput muzica si dansul!
In fluide de iubire intensa
ingemanandu-se cu aripi de pasari albe
cu cantece de ingeri,
cu dansul colorat al curcubeului
ne-am topit impreuna, unindu-ne!
Unde te opreai tu si unde incepeam eu?

joi, 29 aprilie 2010

Papadia



Papadia umple de galben desisul verde al ierbii,
aduce parfum de primavara in trupuri amortite de iarna,
incanta privirile oamenilor ce s-au saturat de cenusiul asfaltului
si coloreaza spatiul cu lumina desprinsa din soare.

  Plina de modestie si fara pretentii de craiasa intre flori
papadia ne bucura inimile, imbogatindu-le cu auriu de viata,
ne readuce zambetul indragostirii pe chipul preocupat de obisnuit
si amestecata alchimic, misterios cu mierea cea siropoasa,
stie sa trateze cu blandete diversele boli omenesti,
chiar daca nu are universitare diplome si titluri rasunatoare
si nici nu i se face la televizor obositoare reclama.

Papadia garniseste cu frunzele ei tinere, despicate
salatele cu care-si hranesc oamenii trupurile flamande,
aducand un proaspat gust amarui, tonic,
iar atunci cand imbatraneste, galbenul i se transforma in alb puf,
zburator peste necuprinsul lumesc,
plutind ca intr-un vis pe aripi de vant,
suflat de guri de copii jucausi.



miercuri, 28 aprilie 2010

Arta infrumusetarii



Fetita cu parul impletit in codite si ochi uimiti
stie ca e frumoasa doar pentru ca e fetita;
mama ei o imbraca in roz, in alb si-n rosu,
are pantofiori cu barete, gentuta colorata
si se priveste indelung in oglinda tuguindu-si buzele
impregnate de dulceata copilariei.

Adolescenta rebela, cu parul ciufulit si ochi innegriti
a uitat ca e frumoasa doar pentru ca e tanara fata;
se imbraca cu haine atarnande pe trupul inmugurit
si nu-i place ce-i dezvaluie sinceritatea oglinzii.

Tanara femeie cu plete lungi, ingrijite si ochi mirati
descopera gradat frumusetea de a fi femeie
si aplecandu-se asupra ei insasi, curioasa si intrebatoare
la iveala scoate diamante calde din suflet.

Impodobindu-si chipul bland cu lumina increderii,
imbracandu-si trupul zeiesc cu adieri de iubire
si cu alese calitati colorandu-si sufletul
femeia devine maestra in arta infrumusetarii
deoarece femeia este frumoasa prin ea insasi.

marți, 27 aprilie 2010

Mierea


Miere picura sfant de pe buzele tale,
miere curge incet, savuros pe buzele mele,
ca mierea de dulci si mangaietoare sunt soaptele tale,
aurie ca mierea in soare e privirea mea ce te oglindeste,
miros imbietor ca mierea galbenei rapite raspandeste pielea ta,
gust parfumat ca mierea  izvoraste de sub limba mea sarutandu-te.
Tu iti hranesti trupul si sufletul cu mierea mea delicioasa,
eu imi pansez ranile trecutului cu mierea iubirii tale,
tu transformi in miere amarul distantei dintre noi,
eu ca mierea preling secundele de dragoste,
tu imbogatesti spatiul cu mierea stelelor,
eu ma lipesc ca mierea de tine,
iubindu-te cu miere. 

luni, 26 aprilie 2010

Ca o floare


Ca o floare cu petale deschise spre soare
este fiinta mea de femeie zambitoare, indragostita;
cu violetul florilor de primavara mi-am impodobit catifelat fata,
mi-am prins in pletele negre verdele ierbii crude,
raze aurii scanteiaza lumina in ochii mei ce te vad pretutindeni,
iar buzele mele au luat tacute forma sarutului tau;
inima mea canta si danseaza deodata
in pulsatia tainica a vietii inimii tale,
dilatandu-se de iubire in spatii magice, fara numar, multicolore.

Ca o floare raspandesc in jur parfumul iubirii,
atrag fluturi sa-si improspateze
culorile aripilor cu roua petalelor mele,
albine se intrec sa-mi culeaga mierea cuvintelor de dragoste,
ce-mi picura tainic de pe buzele sufletului,
iar razele soarelui indelung ma desfata, cuceritor
printre aripile inflorite ale vantul primavaratic.
Eu doar te iubesc, savurand cu nesat sarbatoarea naturii.

duminică, 25 aprilie 2010

Flacarile inimii


Mi-a luat foc inima!
Vapaile iubirii danseaza frenetic in mine,
pamantul se ridica greoi, cu ceva inertie,
mirandu-se de atata activitate si nesomn;
fantani arteziene se nasc in pantecele meu,
pline de fierbinteala intimei dorinte
si ude urca spre focul, ce mai tare se-aprinde, atatat;
aerul sufla cu dor peste flacarile inimii mele
vrand sa le mai scada puterea,
dar ele cresc rosu aprins si ating cerul la rasarit;
eterul e uimit de dogoarea ce se intinde
fara limite, dincolo de orice bariere,
cu o forta imensa, acoperind totul cu scantei incinse.
Lava incandescenta imi curge prin vene, alergand,
gatul mi se umple cu fierbinte si dulce nectar,
ochii imi ard de intensitatea pasiunii,
purpuriu imi scapara privirea indragostita
si sunete arzatoare in ritm de tango aud in urechi;
lacrimi nestinse preling urme rosii pe chip,
degetele dornice sa te atinga inflacareaza literele,
iar cuvintele devin carbuni incinsi peste care pasesc
singura in valvataia iubirii.
Ard in imensitatea fierbinte de spatiu,
ard in dilatarea rosie a secundei
ard si mi-e frig!

sâmbătă, 24 aprilie 2010

Prinderea soarelui!


De cand rasare din mare in cantec de pasari,
ud si sarat, colorand aerul in galben si rosu,
soarele urca gradat pe seninul de cer,
marindu-se si iradiind tot mai multa caldura;
la mijlocul zilei, in deplinatatea fortei lui luminoase,
nu-l poti privi direct in ochii lui fierbinti,
caci scantei orbitoare trimite spre pupilele tale de om,
parjolindu-ti vederea si vara chiar si pielea.

Incepe apoi sa coboare treptat, discret micsorandu-se
si poti din nou sa-i privesti stralucirea;
la apus garniseste cerul cu violet si rosu
in respiratie suspendata de asa magie
si inainte sa dispara in cealalta parte a lumii,
devine atat de mic, uluitor de mic,
incat daca te asezi in unghiul cel bun
il poti prinde usor intre degetele mainii tale.

Daca vrei sa prinzi maretia de soare
e simplu, trebuie sa ai doar rabdare,
sa astepti cuminte sa-si incheie misiunea de luminator
si apoi sa-l captezi prin propriul vizor,
tinandu-l strans intre palmele tale uimite
si falindu-te cu asa prinsoare la toate fiintele iubite.



vineri, 23 aprilie 2010

Marturisesc


Intre ramuri inflorite, imbracata cu verde inmugurit
si dantelata in roz parfumat,
adancita in emotia coplesitoare a inimii mele,
uimita de eruptia vulcanica a noilor sentimente,
cu ochi inlacrimati de fericirea ce-mi inconjoara
in curcubeee incandescente fiinta de femeie,
pot sa-ti marturisesc indragostirea ce m-a invadat
umplandu-mi de primavara respiratia infiorata.

Veselia cuvintelor tale si vocea ta calda
reverbereaza si acum in mine cu adancimi instelate,
iar icoana chipului tau zambitor tresare vie,
pulsandu-mi in vene Zephirul iubirii;
prin taramuri inalte de vise am zburat impreuna,
privindu-te in profunzime de suflet
si incantata de comorile nepieritoare,
pe care le-ai ocultat discret, invelindu-le in aroma de astri,
mi-am umplut de bucurie inima deschisa
in simfonia magica a indragostirii de tine.

joi, 22 aprilie 2010

Povestea picaturilor


Am ingenuncheat langa frunza uda
pe pamantul ce mi s-a lipit verde de piele
si am privit cu ochi atent
stropii de apa de cer lipiti pe ramul inflorit.

Atat de delicat le era ovalul prelins intim
incat m-am emotionat privindu-le unduirea cuminte
si lacrimi, surori ale lor, mi-au umezit colturile vederii,
cautandu-le compania.


Atunci mi-au depanat cu soapte rotunde,
valurite pe alocuri de boare de vant,
povestea lor, a picaturilor de ploaie cazute
din inaltul albastru pe pamant.

Mai intai s-au nascut ca lacrimi fericite de dor
alunecand usor pe obrazul unei femei ca si mine,
sterse cu degete delicate si fine,
de pe care au alunecat incetisor pe bobocul de floare
ce asculta discret dezvaluirea dragostei din inima ei;
atinsa de picaturile calde si sarate, floarea si-a deschis
splendoarea de petale spre razele insetate ale soarelui,
care repede le-a sorbit zambind incantat;
un abur suav s-a inaltat in vazduh, amintindu-si vag de fosta lui existenta;
purtand in el un dor ascuns, fara sa stie de ce,
intr-o dimineata devreme s-a trezit transformat
in boabe racoroase de roua cuminti asezate pe catifelarea de floare;
atunci ca o parere a trecut prin inima de roua
imaginea unei femei, a unei alte flori...
boabele au tremurat infiorate de asa amintire din viata de lacrima de iubire
si emotionate, focalizate sa-si trezeasca memoria
au fost absorbite iarasi de caldura de soare
si din nou au plutit prin aerul primavaratic
asezandu-se obosite pe un nor pufos si grasut;
au calatorit o vreme cat o eternitate pe aripi bucalate de nor
si apoi , uimite, au inceput sa se rostogoleasca rapid
spre pamant, tipand neauzite decat de alte picaturi ca si ele;
devenisera lacrimile norului pufos, ce se saturase sa se miste greoi
si isi regasea tinereasca silueta eliberandu-se de atata apa;
stropii de ploaie cazura cu zgomot din inalt, ametiti de asa aventura
si isi odihneau acum rotunjimea de apa pe inflorirea de creanga;
simtindu-se privite insistent de ochii mei rotunzi si curiosi
au inceput sa-si aminteasca intreaga si lunga lor calatorie din iubire
prin vieti de lacrima, de roua, de ploaie.

miercuri, 21 aprilie 2010

Ganduri


Ganduri trec prin mintea mea cu viteza, atingandu-se intre ele
sau nu,
nascandu-se unele din altele,
impletindu-se si tesand rapid lumi ireale, umbre, iluzii, fantasme.

Vor sa ma prinda in jocul lor nebunesc de iele dezlantuite,
atragandu-ma;
m-am lasat de prea multe ori prada lor,
halucinata de atata invartitura,
ametita de zgomotul cu care-mi zburau vajaind pe langa urechi.

Le vad consistenta cetoasa, ce dispare ca o boare
cand atentia mea aduce lumina in furtuna de ganduri
si incet, incet se desfac in fasii subtiri
parca nu mai alearga asa fara rost, naluci;
incep sa ies din capcana lor acaparatoare,
le privesc uimita dansul mut,
aud linistea cuminte dintre ele,
e tot mai clar sunetul tacerii,
ce-mi cuprinde suav mintea tacuta
si fiinta albastra, zambitoare, frumoasa.

Poezia florilor de cires


Vantul alergand dinspre mare, albastru si sarat
m-a atins pe fata zambitoare, luminata de soare
si mi-a prins in par petale albe, garnisite cu roz, de cires,
parfumandu-mi gatul cu miros diafan, inflorit.

Am privit vazduhul in care pluteau rotocoale de flori,
rapite de acelasi vant strengar, de pe crengi
si m-am intrebat inocenta daca ploua sau ninge
acoperind verdele si pamantul cu alb de petale.

Atingerea lor moale catifeleaza imblanzind asfaltul,
dansul lor ca al fulgilor de zapada imbie la joaca
pisicile intinse la caldura, rasfatate,
iar poezia florilor de cires imi patrunde delicat,
inmiresmata in alb, angelica, in sufletul  deschis.




 In Japonia cand infloresc ciresii (felul lor de ciresi) este declarata" Sarbatoarea florilor de sakura"- "Hanami"..oamenii nu lucreaza, ci merg la plimbare pe sub ciresii infloriti...noi ii admiram in drum spre si dinspre servici...si ciresii sunt mai putini la noi ce-i drept....



marți, 20 aprilie 2010

Soaptele ploii


Picuri repezi cad in graba pe pervaz,
zgomotoase,
vorbind pe limba lor precipitat;
nori cenusi acopera suparati tot cerul
si rafale de vant incurca lina curgere a ploii.

Picaturi mari raman suspendate pe frunze,
oglinditoare,
aratand o alta perspectiva, cristalina;
privesc prin fereastra plouata
cum cerul atinge cu lacrimi pamantul, binecuvantandu-l.

Ascult tacuta, nemiscata, fascinata
soaptele ploii mangaind verdele, rozul, albul,
aducand stralucire de apa florilor in crestere;
copaci insetati se apleaca cu mii de urechi inflorite
spre a deslusi dincolo de ropotul stropilor
geamatul de dor al susului de jos 
si raspunsul plin de zbor al josului indragostit de sus.

luni, 19 aprilie 2010

Buenos Aires

Anul trecut pe vremea aceasta ma plimbam pe strazile capitalei Argentinei intr-o toamna care abia incepuse sa-si scuture frunzele, uimita.. la noi in tara lasasem o primavara abia inceputa. N-as putea scrie in cateva cuvinte ce m-a impresionat mai mult in Buenos Aires..o sa creionez un pic...starea de relaxare a oamenilor, care desi saraci (poate ca este chiar mai multa saracie si mizerie decat in Romania) stiu totusi sa traiasca viata, s-o simta cu pasiune...acolo la ora 23 sa tineau cursuri de dans, de fapt era chiar ora la care incepea tangoul argentinian...se dansa pe strazi, se canta..acolo toti sunt artisti, toti stiu sa cante, sa bata la tobe ( si chiar in cutii de vopsea pe strazi, producand ritmuri frenetice), toti danseaza sau privesc, asculta, respira romantism si pasionalitate..e ca si cum se hranesc cu arta, ca si cum isi pastreaza veselia pe chip si tineretea in priviri datorita muzicii, a dansului...acolo totul parea viu, incandescent; desi ziua munceau si pareau oameni ca si noi (totusi le puteai citi in ochi stralucirea aventurierului) noaptea invia in ei spiritul acesta latin (care la noi a cam disparut) si sarbatoreau pana spre dimineata de parca ar fi fost intr-o continua vacanta. Un alt aspect care m-a impresionat la acel popor, intr-un fel foarte asemanator cu noi, romanii, era felul in care se salutau sau faceau cunostinta unii cu altii...se imbratisau si se pupau pe un obraz, apoi isi ziceau numele...acest gest crea o deschidere mare sufleteasca fata de ceilalti si astfel foarte curand te simteai integrat in grupul lor...ca si cand ii stiai de cand lumea...mereu zambeau si vorbeau deschis, vesel, prieteneste cu oricine; plutea o atmosfera de caldura, de bunavointa, intrepatrunsa cu aerul acela de intimitate pasionala, care te faceau sa te poti indragosti foarte usor...femei foarte frumoase, cu forme pline, iradiind sanatate; barbati frumosi, foarte masculini, emanand virilitatea legendara a sangelui fierbinte spaniol ( pe care in Spania n-am mai regasit-o)...si cultul lor pentru cimitire...arata de parca ar fi orase in care se muta dupa moarte...adevarate case, cu statui, copaci, alei pietruite, scari..liniste..de fapt linistea e cea care deosebeste cimitirul de orasul galacios, ce se continua dincolo de gard..
Cam atat pot spune despre Buenos Aires in cateva randuri...tuturor prietenilor mei argentinieni, pe care i-am cunoscut in cele 2 saptamani de viata traita din plin acolo, le daruiesc acum aceasta poezie si-i imbratisez fierbinte  in inima mea...


Ritmul vietii


Sange pulsand de freamatul indragostit al vietii
imi curge navalnic prin venele fierbinti;
respiratia calda mi s-a impregnat cu ritm de tobe,
iar trupul mi se misca natural in pasi de dans.
Ma hranesc cu priviri aprinse de pasiune,
beau licariri de stele in noaptea lunga,
aud, vad, adulmec in aer mirosul tangoului
penetrant, rascolitor si atat de intim incat ochi se inchid
acoperiti de parul umed, ravasit
si buze se deschid intr-un geamat prelung.
Rosu intens se aprinde tipand bucurie
in toata femeia ce sunt trezita acum
si inima expansioneaza in cercuri colorate
ce imbratiseaza pamantul- rosu si el
si spatiul intreg intr-o alta jumatate de lume.

duminică, 18 aprilie 2010

As vrea!


As vrea sa fiu un copac,
nu m-am hotarat care..
mar, cires, cais, corcodus..
stiu doar ca inflorit as vrea sa fiu;
sa am bratele-crengi pline de flori parfumate
si sa-ti bat dimineata in zori la fereastra
cu mii de petale, sa te trezesti usor.

As vrea sa fiu o floare,
nu stiu de care si nici ce culoare..
frezie, zambila, narcisa, lalea...
stiu doar ca inflorita as vrea sa fiu;
sa te ating colorata intens, inmiresmata,
provocandu-te sa ma mirosi cu nasul tau cel fin
si apoi sa ma daruiesti femeii iubite.

As vrea sa fiu o pasare,
nu pot sa zic de care...
randunica, pescarus, ciocarlie, mierla...
stiu doar ca as vrea sa zbor cat mai sus,
sa te vad de acolo din inaltul de cer
si sa-ti cant intr-o ordine de sunete doar de noi doi stiute
triluri de dragoste  fara sfarsit.

As vrea sa fiu un inger,
nu conteaza din ce ierarhie angelica...
heruvim, serafim, arhanghel...
stiu doar ca te-as cuprinde mereu diafan si suav
cu aripile mele de lumina, ocrotitoare
si ti-as veghea visele in timp ce dormi.

As vrea sa fiu de dragul tau
copac, floare, pasare si inger, deodata;
de aceea, poate, sunt femeie,
doar o femeie care te iubeste
si care vrea sa se transforme in numele iubirii
intr-o Femeie adevarata!

sâmbătă, 17 aprilie 2010

Respir


Respir matinal mirosul proaspat al pamantului
udat din belsug de ploaia somnambula;
respir gustul parfumat al limbii tale,
ce-mi atinge umed palatul cald al gurii;
respir flacarile pasiunii din privirea ta,
dezbracandu-mi fiecare centimentru de trup;
respir aerul insorit si inflorit al zilelor de aprilie
in care ne plimbam de mana pe sub copacii in orgasm;
respir sunete inalte, simfonii celeste
ce-mi vibreaza puternic in gat, infiorandu-ma;
respir colorat  toate nuantele impletite,
fuzionate, intrepatrunse ale curcubeului;
respir profund, sarat, in timp ce marea imi umple
de valuri albastre ochii,
iar cerul o intrece doar in nemiscare;
respir viata prin toti porii pielii mele
imbaiata auriu de soare;
respir iubire de tine prin toata fiinta mea
indragostita zilnic, din nou si din nou.

vineri, 16 aprilie 2010

Inima mea




Imi pregatesc inima !
Am dezbracat-o de zidurile de ceata, care o incercuiau incruntate,
am curatat-o de tepi traumatizanti, care-i patrunsesera adanc in rosul aprins,
i-am pansat ranile, inca nevindecate de timp, cu adiere parfumata de copaci infloriti
si am suflat apoi incet peste ea, asa goala cum o tineam in palmele mele deschise,
respiratia vie a iubirii de tine.

Imi pregatesc inima!
Am vazut, deschizandu-mi mai bine ochii, cateva umbre de indoiala
ce-i susoteau inimii mele, pe la colturile inca neatinse de dragoste,
vorbe grele, cenusii, invidioase pe care le-am imbratisat cu inocenta narciselor,
iar umbrele s-au topit in galben rusinate, lasandu-ma sa ma umplu cu
aerul proaspat al iubirii de tine.

Imi pregatesc inima!
Imbaiata cu atingeri diafane de ingeri ai iubirii,
imbracata cu amprenta profund stralucitoare a sufletului tau,
pulsand multicolor la sarbatoarea indragostirii,
acordata discret cu muzica maiastra a iubirii tale,
inima mea este acum gata sa-ti cuprinda inima si sa se lase in acelasi timp
imbratisata de ea.


Altfel de moda

Petale catifelate, rosu aprins tivuite cu galben, de lalea,
parasind tija cea verde, dreapta si lunga
s-au hotarat azi-noapte sa se joace cu mine
in timp ce eu cutreiam prin taramuri de vise;
asa ca s-au scuturat eliberandu-se din buchetul
ce-mi colora viu camera, zambind de langa pat
si m-au mangaiat usor, moale, suav, repetat
pe pielea fetei adormite, pe parul rasfirat pe perna,
pe mainile iesite din ascunzatoarea asternutului brodat.
Cuminti si inrosite de atata indrazneala
au asteptat sa ma intorc din paradisuri zburatoare
si sa le simt atingerea lor petalata pe trupul meu de femeie;
m-am bucurat infiorata de asa vizita in noapte
si-am inteles vazandu-le pe mine de ce visam uimita
cum ma-mbracam cu o fusta de lalea, lansand o noua moda.

joi, 15 aprilie 2010

Sub semnul Berbecului

Pentru ca Soarele se afla inca in Berbec va ofer tuturor nativilor acestei zodii, precum si celor care va iubesc din tot sufletul asa "berbeci" adorabili cum sunteti aceasta poezie: 
 

Cel nascut sub semnul zodiacal al Berbecului
aduce cu el rasaritul primaverii si puritatea copilului
si astfel incepe o noua viata plin de curiozitate,
fara sa aiba rabdarea lucrurilor prea asteptate,
batand energic, cu neastampar, din picioare,
tacut, spunand direct vorbe scurte, fara reluare.

Debordand de initiativa, curaj si spontaneitate
il gasesti in orice activitate plina de sportivitate,
preocupat de actiuni exterioare, indraznet,
nu poti spune deloc despre el ca-i un nataflet.

Iubeste focos, entuziast, cu multa pasiune,
traieste cu o mare viteza viata, uneori fara ratiune,
neavand timp sa observe repetitia de evenimente
si lasand deoparte, grabnic, actiunile neeficiente.

Il incita orice competitie sau provocare
si trebuie sa iasa invingator la  fiecare incercare,
caci are in suflet marele spirit de luptator,
iar ochii ii stralucesc incandescent, zambind cuceritor.

Nu-i de mirare ca te-ai indragostit de el nebuneste
dar nu uita in valtoarea pasiunii acest cuvant - inteteste
mereu focul atractiei dintre voi, surprinde-l cu spontaneitate
si vei avea parte de o aventura plina de un umor de calitate,
caci va disparea din viata ta orice plictiseala
si nu vei mai avea timp de vreo treaba banala.


miercuri, 14 aprilie 2010

Scrisoarea


Am scris o scrisoare pentru tine, iubite
si-am presarat printre randuri petale de suflet;
rotunjimile literelor aplecate elegant spre stanga
le-am incarcat in taina cu parfumul meu de femeie,
iar pauzele dintre cuvintele ordonat asezate
le-am umplut in secret cu aspiratia mea spre inaltimi.

Am scris o scrisoare pentru tine, iubite
si-am invelit-o discret intr-un plic inflorat;
cu galbenul finelor narcise si rosul plin al lalelor
am impodobit, printre inimi stralucitoare,
albul de hartie pentru a proteja intimele mele cuvinte
de priviri straine, curioase, omenesti.

Am scris o scrisoare pentru tine, iubite
si ti-am trimis-o la destinatie pe aripi angelice;
primul inger, bucalat si cu parul buclat
s-a trezit mai devreme, incantat de asa misiune,
iar ingerul blond si cu ochi senini de albastru
cu miros de evanghelie a primit-o si a dat-o mai departe.

Am scris o scrisoare pentru tine, iubite
si mi-e inima plina de diafana bucurie;
nu stiu cand va ajunge in mainile tale
si nici cand vei reusi sa-ti poposesti privirile celeste
pe randurile mele de multumirea iubirii pline;
pana atunci ma rog sa te-ntalnesc in paradisuri de vise
si sa valsez cu tine indragostita printre valurile vietii.

marți, 13 aprilie 2010

In drumul tau


Am rupt din radacini buruienile care-ti napadisera drumul,
am smuls maracinii care-ti puteau rani talpile,
am curatat de spini si de ascutisul pietrelor cararea
si am presarat in calea ta nesfarsite flori.

Tu, barbate, sa mergi inainte pe drumul tau luminos
chiar daca nori negri furtunosi, iluzorii,
par ca-ti intuneca rasaritul cu fulgere si ploi;
perdeaua lor de apa va uda florile potecii tale,
care-ti vor alinta apoi, inmultite, improspatate,
 cu toate soaptele mele de dragoste sadite in fiecare petala
pasii tai spre desavarsire.

Tu, barbate, sa-ti vezi doar de drumul tau spre in sus,
sa nu te opresti sa mirosi fiecare floare;
bucura-ti inima cu parfumul si culoarea fericirii lor
si multumeste-le ca-ti umplu de viata iubirii cararea;
nu le culege, nu le lua cu tine,
caci smulse din pamantul roditor, fara radacini
repede se vor ofili si nu vor mai putea
sa te incante cu frumusetea lor.

Tu, barbate, mergi inainte spre in sus,
pe drumul de flori pregatit special pentru tine;
deschide-ti sufletul
pentru a simti iubirea si dorul de zbor 
cu care femeia ce sunt am nascut fiecare extaz inflorit in calea ta
si vei gasi la capat de drum,
 fericit,
stralucirea neasemuita a implinirii.

luni, 12 aprilie 2010

Orgasm cu flori


Ea se daruieste luminii lui intens penetrante
cu fiecare petala de floare ce se deschide incet
tresarind de placerea infloririi,
cu fiecare fluture proaspat vopsit,
ce-si usuca in vant cald incondeiatele aripi.

El o imbratiseaza cu brate nesfarsite de raze aurii
si-o mangaie intim cu adiere parfumata de vant;
fiinta ei sensibila se bucura de prezenta iubitului insorit
cu fiecare infloritura mirositoare de pe ramuri colorate
in galben, in alb, in verde si-n roz-trandafiriu.

Extatic imbratisata de Soarele  indragostit
Natura geme prelung cu tipat de pescarusi
si cantat ciripitor de fericite zburatoare;
din gura ei deschisa de asa diafana placere
ies albinele pregatite sa culeaga mierea iubirii
de pe buzele topite de dor ale preafrumoaselor flori.

Intreaga mareata faptura de proaspete frunze si flori
e cuprinsa de freamatul orgasmului prelung
si izbucneste cu seva de viata in crengi inflorite inmiresmat,
in timp ce Soarele o priveste si-i admira atent
frumusetea, frenezia si tremurul de glorie al bucuriei.

duminică, 11 aprilie 2010

In timp ce dormi!


Te privesc cum dormi miscandu-ti ochii inchisi
prin vise inflorite de atingeri de ingeri;
iti mangai cu privire diafana de femeie fericita
obrazul acoperit de peri teposi, abia crescuti;
iti ating cu degete fine, calde de dor de tine
parul aspru, pleoapele tremurande si gatul puternic;
te alint incet, fara sa te trezesc din somnul odihnitor,
soptindu-ti in urechi duioase cuvinte adunate-n poezii;
imi asez linistita buzele pline de pasiune
pe buzele tale relaxate intr-un zambet;
iti ascult respiratia miscandu-se ritmic
si-mi lipesc de inima ta neobosita capul frumos;
te imbratisez pufoasa cu gesturi pline de tandrete
si tu imi spui pe limba unui alt paradis
ca ma iubesti si ca ti-e dor de mine.
Eu zambesc fericita iubindu-te in timp ce dormi!

sâmbătă, 10 aprilie 2010

Cand rad!


Cat de mult imi place sa rad!
Clopoteii rasului meu cristalin si melodios
inalt rasuna in aer impresurandu-te.

Imi place sa rad lasandu-mi capul pe spate,
cu pletele atingandu-mi matasos talia,
in timp ce tu ma privesti fascinat.

Imi tresalta de bucurie sanii cand rad
si se misca frenetic, voluptos tot trupul,
iar tu mi te alaturi fericit in dansul hohotelor de ras.

Lacrimi se intrec pe obrajii mei cand rad,
impletindu-se umed in rotunda barbie
si tu insetat ma saruti sarat, incet sorbindu-ma.

Pleoapele se zbat inchizandu-mi ochii cand rad,
albeata dintilor frumos insirati se dezvaluie larg,
iar tu ma prinzi in bratele tale sa-mi furi sarutari.

Mi se deschide inima indragostita cand rad
impreuna cu gura pana la urechi, miscatoare si ele,
iar tu ma asculti cu tacerea iubirii tale de barbat
adanc impregnata in lumina de suflet.

vineri, 9 aprilie 2010

Valsul Naturii



Soarele vesel si guraliv cat e ziua de lunga
s-a indragostit nebuneste de Ea- Natura;
aceasta, la inceput timida, uimita si
fastacita toata de atentia acordata,
nici nu l-a bagat in seama si a continuat sa se ascunda
infrigurata dupa fulgi nevinovati de zapada.

El, insistent, zambindu-i auriu pe dupa colturi de nori
a inceput s-o mangaie delicat cu raze luminoase.
Ea s-a lasat atinsa cu asa blandete
si i-a raspuns cu ciripit de pasari abia trezite;
apoi si-a prins in parul primavaratic
stoluri calatoare intoarse din departate zari.

Soarele prinzand curaj a invaluit-o cald,
marturisind lumii intregi dragostea lui.
Natura a inceput sa se gateasca colorat
ca sa-i fie din ce in ce mai mult pe plac;
fulgi de flori de cires si-a presarat pe gene,
unghiile si le-a pictat cu rozul magnoliilor,
iar talia fina si-a inconjurat-o violet cu toporasi.

El a rugat vantul parfumat cu narcise si frezii
sa-i sopteasca dulce la urechile ei impodobite
cu gratie de lalele multicolore,
cele mai incantatoare si demult nespuse cuvinte de iubire;
Ea si-a inaltat gatul de iarba verde proaspata
si si-a ridicat bratele diferit inflorite, nenumarate,
dansand cu gesturi largi mirosind a flori  in vazduh.

Imbracata in cea mai frumoasa rochie,
curcubeu rasturnat pe pamant,
in acord de triluri fericite, printre frunzele noi,
Natura valseaza indragostita in bratele
din ce in ce mai infierbantate de dor ale Soarelui calator.


joi, 8 aprilie 2010

Descoperire


Inaltimea trupului tau de barbat
ma face sa cred ca ai o viziune de ansamblu,
privind asa de mult mai de sus totul,
precum  mesteacanul intr-o livada de meri;
parul tau aproape alb in floarea varstei
ma face sa te aseman cu un cires inflorit;
felul melodios in care rostesti cuvintele, alungindu-le
si aerul tau bland, amintind de romantismul altor epoci
trezesc in mine muzica armonioasa a linistei;
atunci cand te apleci, parca frangandu-te de la mijloc,
pentru a ma cuprinde in bratele tale lungi
ma simt protejata ca sub un nuc, de furtuna;
nu stiu daca esti un copac si nici ce fel de copac esti,
nu stiu daca esti o pasare mare sau poate un fel de alb dragon,
nu stiu daca mergi sau plutesti pe aripi de poveste de vant,
nu stiu daca visezi cu ochii deschisi o lume mai buna;
ceea ce am descoperit despre tine, uimindu-ma toata,
este umorul ascuns printre rarele si incetele tale cuvinte.

miercuri, 7 aprilie 2010

Timp magic


Pastrez in inima mea ca pe un talisman pretios
imaginea chipului tau adolescentin,
cu ochi negri-stralucitori, privind adanc in mine,
intr-un timp nedefinit, fara sfarsit, fara margini;
timp rotund transformat in spatiu magic,
in care oameni se grabeau pe langa noi doi,
traindu-si vieti intre clipitul rar al pleoapelor noastre,
caci fascinati ne sorbeam unul pe altul printre genele lungi;
timp dilatat, impletit ca intr-o urzeala maiastra de ingeri
cu spatiul suspendat intre doua respiratii infiorate
de emotia inceputului iubirii, a reintalnirii miraculoase.

Stiu ca acum ai devenit un frumos barbat,
inconjurat si apreciat de multe, deosebite femei;
ma bucur cand iti aud aceeasi voce plina de entuziasm,
mangaindu-mi cu hohote de ras fiinta sensibila;
e o binecuvantare sa te cunosc, sa te iubesc,
caci ceea ce mi-e drag mie la tine, pentru totdeauna,
e lumina plina de viata iubirii din inima ta,
ce infloreste vesnic cu aroma de sfintenie
in eternitatea sacra a timpului si spatiului.

marți, 6 aprilie 2010

Ritualul Frumusetii


Ursitoarele cele bune mi-au harazit,
odata cu mireasma de flori instelate
pe care mi-au prins-o coroana in par aurit,
privilegiul de a fi fereastra luminoasa,
prin care abundenta frumusetii implinitoare
se prelingea in timp suspendat.

La primul pas eram eu, apoi ritmul s-a incetinit,
secunda s-a dilatat si piciorul zeitei
a pasit gratios, plutind in taramul Frumusetii
si asezandu-se in locul binecuvantat.

Ochii mei deschisi, in care se oglindea alta lume,
de fericire plina,
cuprindeau invaluitor spatiul minunarii,
iar mainile unite tainic in gestul rezonant
sfinteau aerul
cu respiratie taiata de minunea prezentei subtile.

Nenumarate sunt zeitele acestui paradis,
zambitoare, pline de iubire,
revarsand savoarea florilor de pe bratele lor
in magica clipa a splendorii si gratiei.

Miracolul aparitiei intre zeite a reginei,
acoperita de rosul stralucitor al voalului,
a umplut imparatia inimilor de preafericire
si a rasarit sori in priviri incantate.

luni, 5 aprilie 2010

Sarbatoare cu galben de flori

Imi amintesc ce am inteles eu copil fiind ca inseamna "sarbatoare"...mama ma imbraca frumos, cu haine atent lucrate de ea, imi pieptana si-mi impletea parul lung, prea lung pentru ca o fetita asa mica cum eram sa-l poata ingriji singura... fratele meu mai mic era imbracat apoi cu "haine de sarbatoare", in timp ce era indelung sfatuit sa nu se murdareasca prea repede...si apoi plecam impreuna cu mama si tata, gatiti si ei cu cele mai bune haine, sa ne plimbam ...mirosul de flori, de primavara abia venita, verdele ierbii prin care mergeam razand, alergand cu vantul printre codite saltarete, caldura binevoitoare a soarelui, oameni mari zambind fericiti, cerul larg si senin, galbenul intens stralucitor al florilor de papadie ce colora cu pete aurii iarba si mai ales aerul acela sfant pe care-l simteam invaluind totul, magic, nevazut, dar raspunzator de veselia tuturor...aceasta am definit eu in inima mea de copil ca fiind "Sarbatoarea" . De atunci ador florile galbene, caci ele imi retrezesc in fiinta mea de femeie savoarea si aroma "sarbatorilor" asa cum le simteam in copilarie.

De dragul copilului fericit pe care-l pastram fiecare in noi si pe care-l scoatem la iveala dintre amintiri, in zile calme de sarbatoare, scriu acum aceasta poezie:


Sarbatoare cu galben de flori

Cum este sarbatoarea vazuta prin ochi limpezi de copil,
o fetita razand printre cele mai frumoase flori?

Desi erau doar umilele si galbenele papadii,
pentru ea ele erau cele ce aduceau impreuna cu
vantul cald, cu soarele mangaietor pe chip,
cu incantarea copacilor infloriti si abia inmuguriti
si cu mireasma de cozonaci impletita cu cea inflorata a primaverii
zambetul pe fetele oamenilor mari,
alungandu-le seriozitatea, grijile si incruntarea
facandu-i luminosi, stralucitori si asa de buni.

Cu mainile pline de galbenul papadiilor,
cu obrajii inrositi de alergat  prin verde crud,
fetita vazu sarbatoarea cuprinzand totul in jur
si-si zise in taina inimii ei pure de copil:
"Doamne, te rog sa fie mereu sarbatoare
ca sa fie si oamenii cei mari fericiti!"

duminică, 4 aprilie 2010

Lumina cea sfanta


Mai stralucitoare decat nenumarati sori,
mai blanda si mai ocrotitoare ca atingerea mamei,
aducand caldura fara sa arda parjolitor,
cu irizatii albastre de inima vibranda
este Lumina cea sfanta daruita de El.

Noi mergem sa ne adapam din Lumina,
sa ne bucuram in taina inimii de miracolul Invierii,
sa umplem cu farame luminoase viata lumii,
sa sarbatorim faptul ca Dumnezeu ne iarta
si ne iubeste neincetat, cuprinzandu-ne in Inima Lui.

Freamata cu murmur de iubitoare soapte sfinte
Lumina ce se aprinde treptat, rabdator,
in sufletul meu;
ca o lumanare arzand de fericirea indepartarii intunericului
ma simt.
Suntem noi oare altceva decat purtatori ai luminii iubirii divine?




Si un dar muzical luminos pentru voi toti:

Asculta mai multe audio Muzica

sâmbătă, 3 aprilie 2010

Printre lacrimi de ploaie



Un aer de sarbatoare ne invaluie misterios,
poleit cu savoare cruda de muguri si flori;
miroase a ploaie si
fulgere brazdeaza indepartarea adanca a cerului;
cred ca apa sfanta venita din inalt ne va spala din nou,
eliberandu-ne de pacat.

Omul continua sa greseasca, sa-si chinuie fratii,
sa vrea doar dulcele placerii
si uita ca totul este polar- bine si rau,
dulce si amar, frumos si urat.
Noi sarbatorim bucuria Invierii,
dar El a cunoscut amarul suferintei si al durerii,
dintr-o nesfarsita iubire dumnezeiasca sacrificandu-si viata.

Eu sunt la inaltimea gestului Lui purificator al lumii?
Eu, cea care ma gandesc intai la mancare,
la ghilimelele uitate de cineva, fara intentie,
la minuscule suferinte si la microscopice daruri din iubire,
eu , copilul lui Dumnezeu,
vin acum in fata Ta
si umila,
cu lacrimi in ochi si picuri furtunosi de ploaie pe fata 
iti multumesc Doamne pentru exemplul Tau
si te rog deschide-mi inima larg sa Te pot iubi cu adevarat!











vineri, 2 aprilie 2010

Pete de culoare


Se imbraca in alb si roz copacii,
inca neinfrunziti;
pe alocuri galbene infloresc crengile,
dansand gratios cu vantul plin de miresmele
narciselor, zambilelor si corcodusilor;
toporasii timizi stropesc cu violet firele de iarba cruda,
flori marunte rasar in palcuri de culoarea nemarginirii cerului,
iar papadiile aduc pete de culoare de soare;
totul zambeste cu aer de primavara!

Curcubeul nastrusnic a coborat de pe cer,
intinzandu-se cat e de lung si
aducand irizatii din lumi de poveste
inmugurite aici, pe pamant.

Pluteste un  suflu proaspat de viata,
ciripit vesel se aude
printre muguri de frunze si flori,
clopotele cheama la trezire de suflet,
iar eu ma plimb ca-n transa printre copaci,
atenta la fiecare crenguta ce da sa explodeze
de bucuria infloririi.

Ruga!

Aceasta poezie, pe care am scris-o cu ceva timp in urma si cu care am participat la concursul "Mai presus de sine"( primul meu concurs de poezie) a luat locul al treilea, alaturi de poezia "Minuni" a lui Cristian Lisandru (locul 1)si de "Poemul meu din muntii Anzi" de Stefan Ciobanu (locul 2). Sunt incantata, plina de recunostinta fata de cei care ma citesc si va multumesc celor care m-ati votat la concurs. De asemenea multumesc organizatorului acestui concurs - Ioan Bistriteanu-http://ioanbistriteanul.ro



Ruga!


M-am adunat din toate lumile umane
in care eram risipita
si te-am strigat inauntrul meu de taina.
In stralucitoare haine de nunta
ai venit Iubitule, tacand.
Altadata tu imi sopteai
cele mai dulci cuvinte de dragoste.
Acum tu vroiai sa ma auzi pe mine;
dar eu uitasem toate cuvintele de iubire
pe care le stiusem vreodata.
Ochii sufletului meu te priveau,
picuri de nectar susurau dulci in interiorul meu
si era atata viata vibranda
in nemiscarea trupului meu!
M-am avantat plina de dor spre tine,
cu aripile desfacute ale miilor de ore
in care nu te-am vazut
si-n care te-am uitat.
Ruga mea, muta, fierbinte si
umeda de lacrimile departarii de tine
se inalta frenetica !
Te rog, Iubitule, nu ma mai lasa cu ochii inchisi,
fara sa te vad, fara sa te simt, fara sa te iubesc,
Te rog, Iubitule, nu te mai departa de mine,
nu ma mai lasa singura, pustiita....
Te rog, Iubitule, iubeste-ma asa cum numai tu stii
si invata-ma sa ma daruiesc tie toata!
Te rog, Iubitule, ajuta-ma sa imi amintesc mereu
ca sunt Femeia ta iubita!

joi, 1 aprilie 2010

Jocul artificiilor



Cu capul lasat pe spate, sprijinit de pieptul tau de barbat,
cu ochii larg deschisi spre intunericul de cer,
cu buzele rosii, intredeschise de zgomotoasa surpriza
si strangandu-te cu mainile mele mici, emotionate,
m-am lasat fascinata de lumini cazatoare de stele;
artificiile explodau colorat cand imbratisau aerul in inalt
si forme de flori desenau in vazduh, printre picuri de ploaie.
Imbatata de spectacolul scanteietor, ce despica noaptea multicolor,
in cascade curgatoare de freamat luminos, 
mi-am deschis inima cu gemete ascutite de tunet si fulger
si jocul frenetic de farame de foc s-a intetit inauntrul meu, indragostit.