Una cu natura

Poeziile din această pagină descriu felul misterios în care femeia se poate expansiona în natură, felul în care natura o impregnează profund în toate anotimpurile, intimitatea femeii cu natura...




1. Deschidere



Aripi de berze abandonate vântului de primăvară
desenează zboruri de întoarcere acasă,
soarele pictează cu lumină
frunzele verzi,
iarba,
florile îmbobocite,
frumuseţea femeilor zâmbind.





Muzica păsărilor vibrează armonii în aer
laolaltă cu râsetele pline de viaţă,
cu vocalele înălţate din rafinate gâturi albe,
pline de dorul regăsirii.
Un fluture curios şi galben
freamătă în spaţiul nostru de iubire
deschis fericirii,
feelor,
îngerilor.


Paradisul a înflorit pe pământ
copacii,
culorile,
sufletele delicios unite în îmbrăţişarea naturii.




2. În armonie!



Muguri au ieşit din cochilia lor verde,
flori şi-au desfăcut timid petalele
spre soare,
eu ţi-am auzit zâmbetul inimii
înflorind
la o depărtare de buze
de sufletul meu.

Pala de vânt m-a atins deodată
cu verde de frunze crude,
cu delicateţe de flori înmugurite,
cu simfonie de şoapte delicioase,
cu soarele iubirii,
pe chipul asprit de iarna fără tine.

Lacrimi curg fericite de bogăţia de verde,
sufletul îşi deschide timid petalele
spre iubire,
eu mă îmbăt cu sunetul viu al inimii
înflorind
la o apropiere albastră de cer
de sufletul meu!

Free as a bird  - Omar





3. De dimineaţă!




Azi dimineaţă
zâmbetul buzelor mele
a străbătut cu privirea
desişul norilor;
seninul a dezvăluit timid
copacii înfloriţi.

Verdele salciei
tremură printre stropii de ploaie,
o rază de soare iveşte curcubee
între genele mele,
florile de cais parfumează umede
aerul,
zâmbesc de dimineaţă,
abandonată
Primăverii!


  OMAR AKRAM - Surrender


4. Ploaie de cristale



In mii de oglinzi se reflectă chipul meu,
zâmbetul,
strălucirea soarelui,
cerul,
frigul.
Curcubee răsar de uimire
în picurii îngheţaţi,
în ţurţuri,
în apa cristalizată,
în podoabe.

Sărbătorită mă simt
în suflet
de câmpul de cristale,
de oglinzile multicolore,
de spectacolul plin de lumină al Naturii!









5. În apă





Aburi calzi invaluie misterios
chipul meu,
picaturi de ploaie isi leagana rotundul
pe frunze,
danseaza apa de jur imprejurul trupului
in cercuri de placere.

In spatiul aqvatic sunt dilatata feeric!

Degetele mele prelungesc picurii,
pielea e mangaiata fierbinte;
sunt imbracata tainic intr-o rochie uda,
ce se prelinge agale pe corp,
pe talpi,
magie feminina in apa.






6. Ude



Ude mă ating degetele tale de ploaie
pe frunte,
pe nas,
pe gene, picuri îşi odihnesc oglinda.

Ude îmi mângâie roşul buzelor
degetele tale curgătoare,
ploaie.

Ude de nori,
de atingeri de stele
se preling picăturile de ploaie
în palmele mele.

Plouă în decembrie cu vise!





7. Dialog cu marea



În vântul rece al zilei de toamnă
te-am atins cu galben de flori.
Tu ai împodobit cu petale
stropii de apă revărsaţi asupra mea.

Ţi-am privit cald apele-ţi învolburate
cu vântul alergând printre plete.
Tu te-ai uitat la mine din ochiul furtunii
ce-ţi înspuma valurile flămânde de ţărm.

Buzele mele s-au mişcat încet
şoptindu-ţi de dor de înalt, cuvinte.
Tu ai acoperit toate sunetele spaţiului
cu geamătul străfundurilor răscolite.

Fărâmă de lumină stăteam în faţa ta de mare
şi tu te avântai spre mine imensă,
necuprinsă,
dezlănţuită,
liberă.
Iubesc libertatea ta, ce mă face să zbor!






8. Când...



 Suflet Romanticگڪے




Când soarele se joacă în părul meu
cu aurul razelor sale,
când frunzele desenează mandale
pe pielea trupului meu,
când vântul murmură cântece de dor
la urechile mele,
când stele şi flori şi fluturi prind viaţă
în ochii mei surâzători
atunci mâinile se deschid spre tine
să te cuprindă în zborul aripilor lor,
atunci buzele-mi te caută fremătânde
prin aerul violet al serii de toamnă,
atunci inima mea picură cuvinte dulci
în spaţiul ce ne-nconjoară fericit.

Când secundele se opresc,
întorcându-se în ele însele,
în lumina ce le-a creat,
când timpul şi spaţiul fuzionează tainic
atunci
iubirea străluceşte ca o mie de sori!





9. Identificare



Toamnă sunt
întoarsă în mine însămi
cum frunzele curg spre propriile rădăcini,
hrănindu-le în viitoarea viaţă
cu primăvară.

Îmi miroase pielea arămiu
a struguri şi gutui luminoase,
au plecat gândurile păsărilor călătoare,
e linişte printre norii ce-şi picură lacrimi
în ochii mei.

Toamnă sunt
tăcută în mine însămi
cum tace apusul printre crengi dezgolite,
cum strigă a fericire ivită dintre gemete,
răsăritul.

Sunt toamnă şi mi-e bine!






10. Clipa de toamnă



A toamnă strălucesc arămiu
copacii,
frunze foşnind uscat
curg sub tălpi jucăuşe.

A frumuseţe de toamnă blândă
ciripesc păsările,
desenează cerul albastru
zborul lin al stolurilor.

A toamnă caldă murmură vântul
printre boabe de struguri,
verde auriu sau violet
e lumea văzută prin rotundul lor delicios.

A nostalgie miroase clipa de acum,
clipa de toamnă.




11. Picuri




Picuri de lumină
au căzut din albastrul înalt,
prelingere suavă pe negrul părului meu.

Picuri de rouă
s-au desprins din cozile fluturânde
ale Perseidelor,
strălucire de stele în privirile mele.

Picuri de viaţă
au curs colorat din curcubee,
geamăt de iubire pe buzele mele.

Sunt doar un picur
de lumină,
de stea,
de viaţă.
Topit e râsul meu în oceanul iubirii!






12. Marea






Cu freamăt de vânt îmbrăţişat de apă
mă ating valurile răcoroase ale mării
pe trupul înfierbântat de soare.
Mâinile despică uşor unduirea sărată,
cântecul apelor surprinde cu dor de adâncuri
urechile-mi îmbăiate cu verde de alge.
Privirea se dilată pe întinderea vălurită,
iar cerul îşi oglindeşte culorile apusului
în limpezimea frenetică a mării.

Mă simt necuprinsă ca marea,
cuprinsă
doar în căuşul iubitor al palmelor tale!




13. În vânt




Vântul se zbate frenetic,
geme îndrăgostit
de ramurile foşnitoare ale plopilor,
de aplecarea umilă a sălciilor,
de vârtejul parfumat al florilor de tei.

Strigă ascuţit la storurile ferestrelor,
se tăvăleşte năvalnic pe sub uşi,
dragoste face cu vrăbiile prin praf
şi cu norii pe întinsul de cer.

Aud cântecul vântului cu pielea înfiorată,
cu buzele îndulcite de săruturi,
cu urechile îmbătate de simfonii.
Simt atingerea vântului cu faldurile rochiei,
cu părul,
cu inima.



14. Noi, doi copaci




Flori de salcâm curg sfânt din înalt
cu alb atingându-mi capul şi palmele deschise.
Se prelinge parfumul lor înflorit
pe gâtul meu mângâiat de soare,
sorbit de inocenţa privirilor tale.

O poveste de dragoste presară peste mine
florile de salcâm ce mă ning delicat.
Voaluri de timp se dau la parte,
şoapte de vânt gâdilă îmbietor faţa mea de verde,
tu mă alinţi cu frunze pe ramurile întinse.

Suntem doi copaci îndrăgostiţi;
ne iubim printre crengi aplecate unul spre altul,
ne iubim goi printre fulgi viscoliţi,
ne iubim în arşiţa verii cu fructe,
ne iubim romantic, înfloriţi cu miros de salcâm.






15. Doar verdele

Doar verdele ierbii contează,
doar frunzele pline de viaţă,
doar verdele.



Izbucneşte în zâmbete
pe chip
fericirea de a fi topită în verde,
doar verdele.





Culorile mele se dizolvă
atinse de strălucirea verde,
doar verdele contează.



Seva verdelui îmi umple fiecare celulă,
sunt impregnată din plin cu verde,
doar verdele,
doar freamătul vieţii,
doar sunetul frenetic al iubirii,
bucuria!











2 comentarii:

  1. Simina, ma regasesc in poeziile tale, in romantinsul tau elevat, in ritmurile inimii tale....te imbratisez cu recunostnta pentru inspiratia t si pentru ca impartasesti cu noi darurile tale!
    Cristina, Iasi

    RăspundețiȘtergere
  2. ce bine, Cristina draga, ca sufletul tau recunoaste in aceste versuri cantecul de dor cu care suntem chemati la El!

    RăspundețiȘtergere