luni, 31 mai 2010

Au înflorit trandafirii!


Fericirea a explodat parfumată
în fiecare boboc de trandafir,
uimitor colorată în fiecare floare,
divin catifelată îu fiecare petală.

Alaltăieri mi-ai înroşit buzele cu maci,
ieri m-ai învelit cu cer înstelat,
azi mă îmbraci cu frumuseţea rozelor.
Minunile darurilor tale mă copleşesc
şi inima mea creşte acoperind lumea
cu fericirea născută odată cu trandafirii.

Au înflorit în grădini trandafirii,
au înflorit veseli în apa glastrelor,
la ferestre oglindindu-şi splendoarea,
în privirile mele vrăjite de aleasa lor frumuseţe
au înflorit trandafirii!


duminică, 30 mai 2010

Învelire cu cer


Cu pătura peticită cu albastru de cer,
cu strălucire de stele
şi pe alocuri cu nori pufoşi
m-ai învelit plin de tandreţe;
las-o mai jos, căci mă gâdilă pe gât
moliciunea de nori bosumflaţi
de căldura nopţii de vară
şi mut-o mai la dreapta, căci mă apasă
exact între omoplaţi
roţile de stele ale Carului Mare.

Cu o mare blândeţe ai aşezat mai bine
albastrul colţului de cer
ce-mi cuprindea senin tot trupul gol;
Luna, cu tot cu lumina ei argintie,
s-ar simţi excelent în stânga buricului meu,
nu aşa cum este acum crescută şi colţoasă
în ochii mei ce vor sa doarmă.

Cu o mare înţelegere ai convins clarul de Lună
şi i-ai schimbat poziţia,
trăgând într-o parte pătura de cer...
aştrii au ascultat vocea iubirii din inima ta;
apoi cu sărutări duioase ai inchis pleoapele mele,
mâinile cu vânt galactic mi le-ai atins uşor,
iar în urechi uimite muzica sferelor mi-ai picurat.
Atunci am tăcut
încântată păşind în lumea de vise
şi-am adormit cu inima cântând psalmi
în palmele tale.

sâmbătă, 29 mai 2010

Maci


Uneori albastrul cerului lăcrimează în roşu aprins.
Picăturile sângerii  în plutirea lor prin văzduh
se impregnează cu dorul soarelui la asfinţit,
cu valurile calde ale vântului cu aromă de vară,
cu sunet ritmat de flamengo, printre spice verzi.

Uneori albastrul cerului lăcrimează în roşu aprins
şi atunci plouă peste câmpuri cu maci delicaţi,
ce-şi leagănă capetele înroşite de alergare fără aripi
prin aerul uimit de intensa şi trecătoarea lor apariţie;
ce contrast plin de atracţie între verde şi roşu!

Uneori albastrul cerului lăcrimează în roşu aprins
şi umple pământul de frumuseţea înflăcărată a macilor!


vineri, 28 mai 2010

Versuri cu păsări

Stoluri de păsări desenează pe cer
mandale doar de ele descifrate,
atingând aerul cu zbor înalt, colorat.

Pescăruşi ţipă ascuţit, prelung
ca un râset de copil răsfăţat,
udându-şi aripile albe cu apa mării sărată.

Printre flori de salcâm ciripesc vesele
păsări mici, gălăgioase,
mişcându-şi rapid a trezire aripile scurte.

În praful drumului amestecat cu nisip
se scaldă vrăbii nenumărate, agitate,
prevestind răcoarea ploii pe-nserat.

Aripile inimii mele au crescut parfumate
şi poezii de iubire zboară spre tine,
îmbogăţind spaţiul dintre noi şi cerul
cu curcubee de slavă înaripată.

joi, 27 mai 2010

Vizită în paradis


Femeia îşi aşeză delicat pe pieptul lui,
capul frumos şi încă somnoros
şi-i spuse cu glas cristalin:
"vrei să mergem în vacanţă în Paradis,
în cel mai paradis dintre paradisuri?"

Bărbatul mişcat profund în tăcerea inimii lui
de dulceaţa ei  feminină,
îi răspunse strângând-o uşor în braţe:
"da, vreau!"

Femeia îl privi cu ochii ei negri, pătrunzători,
iradiind fericire şi se oglindi uimită
în ochii lui ca mierea,
ochi verzi când privesc pădurea,
albaştri când cuprind necuprinderea mării,
atât de strălucitori, aurii chiar
când o sorb pe ea din priviri îndrăgostite
şi sigur de culoarea curcubeului
când îl caută în interior pe Dumnezeu.

Bărbatul îî şopti apoi dulce nectar
în urechile înfiorate:
"minunea mea iubită,
eu sunt în paradis când te am pe tine în braţe,
în cel mai paradis dintre paradisuri!"


Asculta mai multe audio Muzica

miercuri, 26 mai 2010

Nisip

Grăunte de nisip alunecând din palma deschisă,
fire de nisip lipindu-se umede de tălpi,
castele de nisip înălţate cu apă sărată de mare,
desene abstracte de nisip pe piele şi între firele de păr,
nisip ascuns în buzunarele hainelor şi între cutele prosopului,
nisip adus pe picioare şi împrăştiat în toată casa,
vântul ce aduce nisip în ochii mijiţi către soare,
scoicile amestecate cu nisip, acoperite cu urme de paşi,
adâncul mării format din nisip îmbrăcat în alge,
numele iubit scrijelit în nisip şi spălat de valuri,
nisip fin, nisip aspru, nisip ud, nisip înfierbântat,
nisip închis în clepsidra numărătoare de timp.

marți, 25 mai 2010

E ziua...


E ziua în care respirăm timp,
secundele se dilată devenind minute,
acestea se transformă în ore
de respiraţie prelungită, modificată;
fostele ore devin zile întregi, magice,
în care intensitatea evenimentelor atinge apogeul.
Timpul se prelinge rar, plin,
încărcat de pasiune şi de transcenderea ei;
timpul necruţător îşi dezvăluie un strop de mister
ce ne deschide ochi uzi de lumină.
E ziua ce trece fără semne în noaptea
bogată în stelele vidului nemărginit.
E ziua în care viaţa trăită la maxim
se uneşte intim cu inevitabila moarte;
împletitură inefabilă, indestructibilă,
din mrejele căreia ies doar înţelepţii
ce au ştiut ruga dintre secundele timpului.
E ziua în care respirăm mirosul de tămâie al morţii,
amestecat cu timp de reflecţie,
cu pauză de gânduri, cu timpul iubirii,
cu parfum de eternitate binefăcătoare.

luni, 24 mai 2010

Degete care ating


Degetele tale vrăjite se plimbă tandru
pe linia mediană a feminităţii mele,
pielea de catifea de petală mi se înfioară
şi parfumează aerul a iasomie udă de ploaie.

Degetele tale de bărbat îndrăgostit
acordează meridianul stăpânul inimii mele,
mângâindu-mi uşor braţele fine,
cu ritmul cântecului bătăilor inimii tale.

Atingerea ta nuanţe intense de curcubeu
trezeşte in frumuseţea fiinţei mele
şi cercuri largi, colorate, uimitor de vii
răsar, învăluindu-mi trupul gol,
acoperit cald doar de atingerea ta.

duminică, 23 mai 2010

Iubitule......



Privind în sufletul meu,
te găsesc aici, aşteptându-mă.
Cu câmpuri de flori parfumate
mă gătesc aici, aşteptându-te.

Imnuri de slavă înalţă inima mea
în necuprinsul lumii
şi zâmbetul îmi înfloreşte cald pe chip.

Gândul meu cel bun îţi şopteşte
să fii fericit şi să iubeşti nemăsurat!

sâmbătă, 22 mai 2010

Zbor



Zbor din alb şi din negru,
zbor din clipe fără culoare,
lipsite de parfum şi de gust,
mă desprind fără regrete din obişnuit.

Zbor spre curcubeu
să-mi învelesc trupul cu el,
zbor înalt printre stele strălucitoare,
zbor laolaltă cu fluturi pictaţi,
zbor bătând din braţe înflorite
ca păsările din aripi.

Zbor cu viteză de vânt
răvăşindu-mi părul,
zbor în sus cu a luminii viteză
şi închid ochii ca să nu orbească
de intensitatea zborului spre soare.

Priviţi-mi zborul , îmi simţiţi dorul?
Nu rămâneţi pete fără culoare,
haideţi să zburăm cu toţii
pe deasupra norilor grei de griji
şi plini până la lacrimi de probleme;
haideţi să ne inălţăm in zbor
în paradisuri colorate,
parfumate şi aromate cu iubire.
Să zburăm!

vineri, 21 mai 2010

Prietenie


Prietenie- simfonie de armonii diferite
împletite înţelegător în coroniţe de stări fără cuvinte;

prietenie- note înalte, pline de aspiraţia zborului,
ce compun o melodie tainică, diafan auzită;




prietenie- cuvinte adunate în strofe ce descriu
glasurile măiastre ale inimilor deschise;


prietenie- ţesătură a caracterelor
unite de firul dorului ascendent;

prietenie- înflorire parfumată celest
a calităţilor împreunate, îmbogăţite,
prietenie- şlefuire delicată, continuă, perseverentă
a defectelor atent observate.

Prietenie- dezvăluire tăcută, rară bijuterie,
prietenie- aleasă dăruire, îmbrăţişare firească a sufletelor,
nepreţuit cadou al parcurgerii miracolului vietii,
împreună.




joi, 20 mai 2010

Îţi aminteşti?


Îţi aminteşti bărbat cu nume de poet
primul nostru dans,
cercul de guri căscate de uimirea
paşilor noştri ce se împleteau nevorbiţi
atât de armonios, de fascinant?

Îţi aminteşti bărbat cu nume de poet
prima floare
aşezată timid în palma mea
şi ochii mei inocenţi privindu-ţi faţa
înroşită de adolescentina îndrăgostire?

Îţi aminteşti bărbat cu nume poet
promisiunile iubirii eterne
pe care ni le făceam în serile lungi ale verii
şi micile certuri, condimente picante
ale iubirii tinereţii noastre?

Îţi aminteşti bărbat cu nume de poet
răbdarea şi înţelegerea
cu care mi-ai aşteptat darul neprihănit
şi plimbările romantice ale transformării mele
într-o tânără femeie, abia îmbobocită?

Îţi aminteşti bărbat cu nume de poet
clipele grele de lacrimi
în care mi-am luat zborul spre alte ceruri,
de aspiraţii şi doruri înalte pline
şi visele în care mă căutai să-ţi fiu alături?

Chiar dacă acestea le-ai uitat,
căci ani trecura tot pe-atâţia,
să-ţi aminteşti bărbat iubit doar atât
că-n inima mea viu este locul tău.

miercuri, 19 mai 2010

Foc


Foc auriu se ridică,
miere încinsă cuprinde frenetic pântecul,
urcă în cascade pe spate, spre gât;
vulcani uitaţi în adormire
clocotesc treziţi cu limbi de foc,
inima împresurată de zbatere arzândă
vibrează roşu lichid incandescent,
ce umple venele cu arderea plăcerii;
şuvoaie de poezii ţâşnesc din gât
în gura rotundă de geamăt şi strigăt,
în capul dilatat de lumina focului,
în ochii scăpărători,
deschişi spre tărâmuri cu soare intens.
Verticală curgerea focului
împlineşte fiecare dor,
alină dorinţe neştiute,
hrăneşte cu zbor luminescent sufletul,
cu sirop fluid, fremătător trupul.

marți, 18 mai 2010

Parfumul salcamilor


Îmbătate cu pătrunzător parfum de salcâm
sunt simţurile trezite deja de alte mirosuri
ce-au impregnat aerul primăverii...
de liliac, de narcise, de lăcrămioare..
orgie mirositoare pătrunde în nări
odata cu aerul inspirat
şi umple plămânii de viaţă înflorită;
mănunchiuri albe cheamă albinele,
ciorchini galbeni,
faguri ce se preling auriu spre pământ,
aglomeraţii de roz intens atrag fluturii privirilor;
salcâmi explodează plăcere colorată,
parfumată năvalnic, ameţitor.

Fotografie


Privesc fotografii
în care alte timpuri sunt captate,
chipuri cu zâmbete înţepenite,
închise într-o ramă,
sub o sticlă pe care se adună praf.

Copilăria revăzută în alb-negru
se revarsă din album
cu râsete şi coroniţe de flori,
cu julituri în genunchi şi
dinţi de lapte pierduţi, zâmbind ştirb.

Imaginile îngheţate pe hârtie
nasc amintiri derulate nostalgic.
Praful depus peste vesele momente
e suflat în văzduh
şi fericirea reapare pe chip.

Tot ce contează este acum;
imortalizez această clipă,
scrijelesc secunda de prezent
cu aromă de viu în suflet;
mâine aceasta va fi trecut,
o altă fotografie ce închide timpul.

luni, 17 mai 2010

Caut timp...


Ticăie secundele în urechi deschise,
timpul bate la ferestre parfumate
cu nectar de suflet,
acele ceasornicului pulsează fiori
în ridurile ce-nconjoară ochii,
eternitatea s-a adjudecat sfinţilor
îngenunchiaţi între clipele psalmilor.
Caut timpul rătăcitor printre gene clipind,
caut timpul prins între două respiraţii,
aerul se mişcă lent
atingând proaspăt aripile nasului,
caut timpul scurs printre firele de nisip
ce ţin numărătoarea romanticelor clipe.
Găsesc timp ascuns între literele nerostite,
între vocalele gemetelor,
între exclamaţiile dansului,
timp dilatat printre petale înroşite de dor.
Caut şi găsesc timpul iubirii!

duminică, 16 mai 2010

Scaldata in violet


Imbibata in mirosul violet al florilor de liliac
e pielea trupului meu de femeie;
parfumul suav, de neuitat, liliachiu trezeşte amintiri
din vise zburând pe deasupra padurilor altor taramuri;
caut cu privirea in ciorchinele violet flori cu cinci petale,
aducătoare de noroc,
le sarut cu buze ce-şi amintesc de copilărie
şi presar alte dorinţe peste ele, in vânt.
Zburdalnică adierea parfumata in violet îmi prinde in păr
dorinţe nerostite, sărutări petalate ale altor timpuri,
cu romantice şoapte îmi atinge urechile,
cerneala violet curge din degetele mele mângâietoare de flori
şi literele ies detaşate, formează cuvinte violet, inteligente,
libere plutind in aerul uimit, pătruns de flori de liliac.
Mă scald in violet parfumat.

sâmbătă, 15 mai 2010

Sub semnul Taurului

Pentru ca ne aflam inca in zodia Taurului dedic aceasta poezie tuturor celor care apartin acestui semn zodiacal, inclusiv mie...precum si celor care iubesc un "Taur"...



Cei care s-au nascut cu Soarele in Taur
calm zambesc asezati pe o mina de aur,
au simtul practic deosebit de dezvoltat,
sunt calzi, placuti, cu un bun gust rafinat.

Calm zambesc asezati pe o mina de aur,
având sufletul plin de o aleasa frumusete,
debordând o senzualitate fara batranete,
neasteptand ca premiu vreo frunza de laur.

Au simtul practic deosebit de dezvoltat,
sunt multumiti, apreciaza ceea ce primesc,
si recunoscatori stiu sa spuna multumesc,
muncesc mult, obtinând un real rezultat.

Cei care s-au nascut cu Soarele in Taur
sunt fideli, stabili si consecvent iubesc
in culoarea vieţii naturii dizolvati traiesc
cu atasamentul se lupta ca si cu un balaur.

Sunt calzi, placuti, cu un bun gust rafinat,
simtul estetic l-au cultivat in ei indelung,
le place sa miroasa florile toate prelung,
datorita lui Venus sunt artişti de necontestat.

Punctul alb


In toata multimea miscatoare, colorata,
ascunsa dupa umbrele si acoperita de pelerine
pe care aluneca repede stropi jucausi de ploaie,
tu erai nemiscat, un punct alb, vertical,
ocolit de ploaia care nici nu te vedea de stralucitor ce erai.

Ochii tai, desprinsi de lumea agitata din jur,
priveau luminile curcubeului misterios
ce-ti invaluiau cu parfum de paradis
chipul frumos, parul nins de flori de cires
si-ti infierbantau cu dor de mare inaltimi
inima incapatoare, deschisa, plina.

Iti priveam neclintirea trupului inalt,
seninul cerului amprentat pe fruntea fara nori,
iti urmaream respiratia abia perceptibila
si felul diafan in care aerul te imbratisa iubitor,
ma bucuram in inima mea atenta la tine
de sarbatoarea prezentei tale in viata mea.

vineri, 14 mai 2010

Tu si eu


Ma sprijineam toata pe spatele tau de barbat,
nici nu ma vedeau oamenii, ascunsa dupa tine.

Eu priveam catre valea verde, impadurita si inflorita,
tu iti odihneai privirea pe crestele acoperite de vant ale muntilor;
eu imi lasasem capul pe coloana ta vertebrala
si ma oglindeam sclipitor in stelele aprinse deja pe cer;
tu erai drept ca un ax intre pamant si instelarea de sus
si respirai calm inauntrul tau de taina.

Eu iti ascultam bataile inimii ce-mi  hraneau cu iubire fiinta
si ma bucuram de caldura trupului tau ce alunga racoarea noptii;
tu imi cautai fata cu mainile goale de asteptari
si te mirai de rotunjimea pufoasa a pielii mele de femeie;
eu radeam, bucuroasa de prezenta ta protectoare,
tu taceai, fericit de viata pe care o trezeam in tine.

Cei care ma vedeau pe mine te vedeau si pe tine,
prezent, puternic, inalt, maret, transcendent;
cei care te vedeau pe tine pe mine nu ma vedeau,
dar dupa zambetul tau implinit stiau ca exist, ascunsa in spatele tau,
invizibila privirilor oamenilor de rand,
delicata, puternica in gingasia mea, iubitoare.

joi, 13 mai 2010

Dansand


Inchid ochii,
ascunzand intre pleoape magia apusului de soare;
deschid buzele,
tacute intr-un nemaiauzit cantec;
ridic bratele,
aripi voalate de ingeri, spre coltul de cer de deasupra mea;
imi unduiesc mijlocul
dupa causul palmei de vant ce ma atinge emotionat;
ascultatoare inima mea
pulseaza sange viu in venele-mi fierbinti
in ritmul unui dans rosu inchinat lui Amor;
trupul meu se leagana magic,
celulele danseaza lipite unele de altele dansul vietii,
  florile din jur isi scutura parfumul proaspat,
aerul se condenseaza, taind respiratia,
fioruri imi traverseaza fiinta de femeie abandonata in dans,
insir cuvinte indragostite in pasi de iubire.

Fascinatie



Fascinatoare ma simt,
privindu-te patrunzator si direct
in ochii tai plini de lumina aurie a mierii.

Fascinatie de femeie simt ca eman
prin toti porii trupului meu,
privindu-te cu ochi rotunzi din adancime de suflet.

O femeie fascinatoare ma simt,
cu buze pecetluite tainic de sarutul tau,
purtand in trupul lor de buze zambitoare
mireasma dumnezeiasca a atingerii gurii tale.

O fascinatie feminina ametitoare, coplesitoare,
invaluie diafan cu aroma de mare mister
aerul ce ma inconjoara electric,
in timp ce inima mea te iubeste navalnic.







miercuri, 12 mai 2010

Cantec


De cantec mi-e inima plina de dor,
de sunet inalt de vioara gemand sub atingerea arcusului
prins intre degete maiastre, fine
si pline pana la varfuri de sensibilitatea artistului;
de simfonia muzicii mi-e dor,
sa-mi picure note celeste in urechile-mi deschise;
de coruri angelice mi-e dor,
sa-mi umple cu voci din paradisuri intreaga faptura.
Mi-ar placea sa stiu sa cant bucuria cantecului
ce-mi invadeaza trupul cu viata de flori parfumate,
dar vocea mea e neexersata
si degetele neinvatate cu strunele viorii
sau cu clapele alb-negre ale pianului,
asa ca am inlocuit notele muzicale cu litere asezate cum vor ele,
in albe versuri,
iar cantecul meu e tainic, tacut, vizual,
auzit doar de frumusetea ce-si are salas in suflet.

marți, 11 mai 2010

Flori de camp

Cred ca un mare pictor,
cam indragostit,
si-a scapat din maini, de emotie,
doar nu orice clipa creezi
asa o frumusete de opera de arta,
paleta de culori
si pensula inmuiata in vopsea
a atins pe alocuri campul verde
pictandu-l asa de colorat..
pe data firul de iarba a devenit
margareta, galbenea, musetel, lavanda
si o multime de alte minunate flori,
al caror nume nici nu-l stiu,
dar a caror suavitate coloristica
imi incanta privirea sufletului,
ma incita sa ma joc si eu
pictand cuvinte pe portativ de poezie
si impletind cununi din flori de camp.

Firescul fericirii


Cand m-ai imbratisat cu bratele tale
calde si cuprinzatoare,
cand m-ai sarutat cu pasiunea pe care
n-o vazusem pana atunci la tine,
cand te-am simtit barbat avantat
spre Inima lui Dumnezeu
atunci, femeia adormita in mine
s-a infiorat si a zambit cucerita.
Florile primaverii s-au deschis in inima mea
si cele mai stralucitoare culori
mi-au luminat chipul si trupul insetat.
Atunci, am trait ceea ce noi oamenii,
numim fericire.
Pentru Tine, Doamne, e ceva firesc, asa-i?

duminică, 9 mai 2010

Aer de munte



Crestele carunte ale muntilor din departare
ma indeamna rabdatoare sa fiu;
privindu-le maretia unita cu inaltimea de cer
ma simt atat de mica, de neinsemnata,
ca furnica agitata de langa piciorul meu;
cat calm, cata pace emana muntii
si ce dor de zboruri spre sclipire de stele
trezesc in inima mea zburdalnica;
ce aproape surad spre mine licuricii cerului,
doar sa te ridici pe varfuri, sa intinzi mana
si ti-ai umplut palmele cu praf instelat;
uneori cand norii imbraca varfurile muntilor
in puf cenusiu de vata picuratoare
traiesti real senzatia de a avea capul in nori;
privelistea ce se desfasoara ochilor incantati
cand esti in fruntariile muntilor
e fosnitoare de verde,
pictata cu alb, galben, roz si violet
de tot felul de copaci infloriti,
de campuri intinse in soare, colorate;
aerul proaspat al muntilor
iuteste pasii inimii spre misterele eternitatii.


Secunda indragostita


Secunda s-a oprit incremenita
si firul de nisip a ramas suspendat,
in clepsidra timpului.
Fericirea a ramas desenata
cu zambete largi
pe chipul tau atat de frumos.
Pleoapele au uitat sa-ti descopere ochii,
ascunsi in taina clipitului,
iar buzele tale senzuale poarta tacute
amprenta sarutului meu aprins.
Clipa de iubire a atins eternitatea
si s-a impregnat cu aroma ei de vesnicie.
Aerul e plin de mirosul trupurilor noastre
fierbinti si ude,
picuri instelati de apa sfintita
stau suspendati pe sprancenele tale
ca firele de nisip, necazatoare in clepsidra...
rasul meu fulgera timpul nemiscat
si strabate spatiul dilatat al secundei noastre,
indragostite.

vineri, 7 mai 2010

Fara cuvinte



Eu nu stiu sa vorbesc pe limba ta,
tu nu stii cuvintele limbii mele.
Cand te vad
tac,
desi ti-as sopti nespuse cuvinte
de admiratie, de dragoste
si ma adancesc in tacerea inimii mele romantice...
te imbratisez,
iti zambesc
si te iubesc..
ma las imbratisata de bratele tale angelice,
ma las invaluita de diafanul tau zambet
si ma las iubita de tine.
Inimile noastre bat in acelasi ritm
si tac deodata,
ascultand impreuna sunetul misterios al iubirii.
Lipsa cuvintelor cunoscute,
tacerea buzelor, miscatoare doar in saruturi
si nefolosirea mintilor
aprofundeaza vibratia inimilor
ce canta
si elogiaza gloria rasaritului tacut
al iubirii dumnezeiesti.

joi, 6 mai 2010

Cantecul de iubire al ploii

La inceput nu-mi placea ploaia..pentru ca la poalele  muntelui unde m-am nascut si am trait o buna parte din viata mea minunata ploua tot timpul, vorba poetului Minulescu.."orasul in care ploua de trei ori pe saptamana"...chiar in putinele zile cu soare de vara nu puteai sa pleci de acasa fara umbrela, caci sigur spre dupaamiaza, pe neasteptate incepea sa ploua grabit si rece...erau zile in care ploua fara oprire si mi se facea un dor de soare, de caldura...apoi m-am mutat din iubire de marea cea neagra de atata albastru la malul ei insorit, unde e asa fierbinte soarele vara incat ajungi sa-ti doresti racoarea ploii....aici a inceput sa-mi placa ploaia, dansul ei ritmat ce alunga zapuseala, cantecul ei zgomotos umezind nisipul si hranind vegetatia. Acum nu mai am nici o umbrela, ma las udata de ploaie, imbratisata intim de ea...acum simt poezia ei invaluindu-mi in atingeri de ape fiinta...




Cantecul de iubire al ploii

Nu ma mai feresc de ploaie,
nu ma mai ascund dupa umbrela protectoare,
nu ma mai grabesc printre picaturi;
acum las ploaia sa ma ude pana la piele,
sa se strecoare umeda si rece pe sub hainele
ce mi se lipesc de trup, ineficiente, transparente;
fiori de strigat de viata imi aduce atingerea miilor de stropi
ritmata, repetata, sacadata;
acum las ploile sa se joace nebunatice cu parul meu,
mangaindu-mi precipitat pielea capului,
prelingandu-se in ape curgatoare pe fiecare fir,
spalandu-mi cu degete inlacrimate, lungi, chipul viu;
acum las ploaia sa-mi cante in felul ei propriu
cantecul ei de iubire la urechile-mi ude,
cu cercei miscandu-se vesel,
pe gatul fin, inconjurat cu brate de ploi;
acum las ploile sa-mi picure soaptele iubirii in suflet,
in bratele tale, iubite, dansand in mijlocul  gratiei ploii.


miercuri, 5 mai 2010

Sub privirile tale



Ma privesti cum ma dizolv in verdele dealurilor,
cum ma imbat cu mireasma florilor,
cum mi se trezesc simturile de femeie
in fosnetul si-n ciripitul padurilor.
Ma privesti fascinat de felul in care
natura ma impregneaza profund,
cu taina frumusetii ei.
Ma privesti uimit cum iarba inalta
imi sterge urmele oboselii orasului de pe chip,
cum inaltimea muntilor linistiti si rabdatori
imi aduce parfum de pace in suflet.
Ma privesti indragostit etern cum oglindesc in priviri calde
seninul intins de cer,
cum te mangai lent cu parul ravasit de vantul plin de petale,
cum ma lipesc de tine ca apa navalnica a raului de munte.
Ma privesti plin de adoratie cum respir adanc,
miscandu-mi sanii intr-un dans viu printre frunze crude,
cum adulmec aerul proaspat si curat
ce-mi alunga agitatia cotidianului din minte.
O misterioasa fascinatie a iubirii vietii te invaluie bland
cand ma privesti intim expansionata in linistea naturii.











marți, 4 mai 2010

Poezia castanului


Lumanari inflorite in alb parfumat,
impodobesc precum bradul de Craciun,
trupul fosnitor al castanului.
Maiestuos si plin de mister
isi leagana in vantul indragostit
frunzele mari, despicate.
Moale si inmiresmat de delicioasa
e atingerea florilor asezate in buchet
tainic inaltandu-ne gandul inimii
spre sarbatoare de suflet.
Cu nenumarate fire ondulate diafan
gadila pielea infiorata
florile de castan.

luni, 3 mai 2010

Abandon


Ma abandonez in bratele fluturande ale vantului,
ma abandonez mangaierii senine a cerului inalt,
ma abandonez miresmelor inflorate ale naturii,
ma abandonez ierbii, soarelui, muntilor inverziti.

Imi abandonez micimea inimii in galbenul campurilor,
imi abandonez agitatia gandurilor in linistea padurilor,
imi abandonez lacrimile ce-mi sfasie ude obrazul
pasarilor sa-si potoleasca setea cu ele,
imi abandonez incordarea pumnilor si inclestarea maxilarelor
in relaxarea unduitoare a raului ce curge printre pietre;
imi abandonez suferinta emotiilor ciripitului ce-mi alinta auzul,
imi abandonez crisparea, inchistarea si nerabdarea
in iarba moale ce-mi acopera tacuta trupul de femeie,
imi abandonez asteptarile, regretele si sentimentalismele
rotunjimii dealurilor inflorite in violet de liliac,
imi abandonez halucinatiile si visarile
aerului proaspat al muntelui ce-mi dilata narile si-mi umple fiinta de calm.

duminică, 2 mai 2010

In lanul de rapiţă


Picături rupte din soare
au căzut aurii pe pământ,
forme de petale mici, inflorate
au luat delicate,
acoperind galben câmpul vederii.

Mangaiere catifelata de frunze,
de tulpini inalte, leganate de vant,
de flori parfumate,
senzatie de miere pe piele,
atingere diafana, sclipitoare de stele
imbinata cu bucuria vietii inimii,
modestie plina de haruri in trupuri
ce se imbiba cu sanatate perfecta
toate aceste nestemate
si inca altele nespuse
si chiar nestiute deocamdata,
le-am simtit infiorandu-se in mine
respirand polen in lanul de rapita.

sâmbătă, 1 mai 2010

Ma rog!




De ziua mea rog zanele bune si fiintele angelice nenumarate,
ce invaluie intreg spatiul cu iubirea lor nemasurata
sa-mi daruiasca credinta cat un bob de mustar,
aspiratia vulturului catre inaltimi instelate,
frumusetea plina de daruire a florilor,
ce umplu de culoarea parfumului lor paradisul,
cumintenia si rabdarea roditoare a pamantului,
clocotul de viata al apei ce razbate din orice piatra,
frenezia stralucitoare a focului aprins in inima,
caldura cuprinzatoare a aerului imbratisator si
cunoasterea nelimitata, patrunzatoare a eterului;
rog soarele sa-mi aprinda in ochii rotunzi
lumina eterna si plina de generozitate a iubirii,
rog vantul sa-mi poleiasca pletele cu petale inflorate,
rog stelele noptii sa-mi adanceasca privirea
in profunzimi ceresti de suflet
si rog luna sa-mi picure nectarul inspiratiei
pe limba versurilor mele pline de dulceata mierii;
il rog  pe Doamne-Doamne sa-mi daruiasca
tineretea vesnica a sufletului iubitor,
chiar daca ani se aduna multi in buchetul vietii
si pacea netulburata a mintii ce-i oglindeste
tacuta si plina de extaz maretia...