sâmbătă, 31 iulie 2010

Ecou


Se mişcă buzele tale pline de mierea săruturilor,
se închid sfânt ochii tăi luminaţi cu strălucire de stele,
aud sunetul pleoapelor tale şi freamătul genelor
printre care se întrevede albul,
limba ta îmi răcoreşte fierbinţeala gurii,
mâinile îmi caută continuu catifelarea pielii,
valuri de plăcere se rostogolesc acoperindu-mă.
Ce rămâne în inima mea după fiecare atingere?
Ce cuvinte noi se nasc pe buze după fiecare sărut?
Ce savoare are gustul trupului tău ce-mi impregnează
cu lumină palmele?
Ce luceferi răsar în privirea ta învăluitoare?
Întrebări lasă urme de fioruri nespuse,
răspunsuri mă aşteaptă cuminţi în inima ta,
ecoul iubirii tresare permanent,
incantaţii de lumina aurie cresc în mine.

joi, 29 iulie 2010

Impermanenţă

De câteva zile mâ gândesc la impermanenţa lucrurilor, a situaţiilor, a relaţiilor, practic a tot ce ne înconjoară şi a tot ce ne alcătuieşte..prietena cea mai dragă sufletului meu, Alina- Anima, cea care vă încântă inimile cu scrierile ei atât de frumoase şi de transformatoare în blogul ei "Arta feminintăţii" a suferit un accident de maşină....va sta imobilizată ceva vreme la pat, în vreme ce noi mergem prin vânt şi ne văităm de căldură...am devenit filosof cu fustă înflorată...sunt recunoscătoare lui Dumnezeu că e în viaţă şi mă rog s-o ajute să se vindece perfect şi cât de repede se poate....



Impermanenţă

Rezemată mi-e fruntea grea de gânduri
pe palmele uluite acum de aerul fierbinte,
ieri de ploaie, de frig, de ninsoare,
alaltăieri de vulcani clocotitori,
de inundaţii, de avalanşe, de secetă.

Firele de nisip ale vieţii se scurg rapid
printre degetele fine scriitoare de versuri,
acum îndrăgostite, îndulcite cu miere,
ieri ude de lacrimile tristeţii prelinse pe obraji,
alaltăieri timide mângâind petale de suflet,
răvăşind sentimentele cuvintelor de dragoste.

Ochii mei întrebători se ridică înfioraţi
spre albastru de cer, spre adânc de inimă,
căutând răspunsuri permanente în trecere de valuri.

marți, 27 iulie 2010

Câteodată


Câteodată văd lumina ce te-nvăluie magic
şi-ţi aduce irizaţii de îngeri
pe chipul fericit de iubire.

Uneori îţi citesc poeziile de dragoste
în zâmbetul ce se desfată pe buzele tale
căutându-mi aroma sărutului.

Câteodată respir mirosul fraged al pielii
ce se întinde masculină sub palmele mele,
în timp ce aerul se îmbibă cu parfumul tău.

Uneori ochii mei te privesc din zbor
cu gene fluturând feminin printre flori de stele
şi lacrimi de dor picură pe obrajii înfioraţi.

Deseori simt îmbrăţişarea iubirii,
savoarea şi nectarul ei curgând încet în mine.

luni, 26 iulie 2010

Din fuiorul minţii


Se nasc în minte întrebări nesfârşite,
prelungindu-se unele din altele,
fuzionând, împletindu-se;
se desfac în patru,
apoi în şi mai multe fire lungi, sucite,
toarse calm din fuiorul înalt al gândurilor.

Se învârt în minte roiuri zgomotoase,
nefăcătoare de bunătate de miere,
rotindu-se ameţitor în jurul prezenţei tale
ce a iscat furtuna întrebărilor;
liniştea senină a privirii te apără de înţepăturile
gândurilor, de semnele lor de întrebare.

Când mintea îşi varsă tainic gândurile
în inima expansionată de iubire
atunci fuiorul se opreşte din tors
şi surăsul luminează chipul fericit.

duminică, 25 iulie 2010

Zbor alb


Sunt încă prea mică
pentru a-mi ridica ochii
fără să clipesc spre tine;
simt rostindu-ţi numele
că sufletul mi se aşează blând
în palmele-mi deschise-
aripi albe abia crescute!

Fiinţa ta s-a născut în mine
odată cu cerul albastru
şi vântul tandru îmi aduce
miros de flori de primăvară.
Eşti dimineaţă, blândă adiere,
început de viaţă
sau cine eşti tu-
zbor alb al inimii mele?

sâmbătă, 24 iulie 2010

Dor

Inspir aer de dor
îmi tremură plămânii de departe,
zâmbetul flutură gingaş pe buzele-mi coapte,
înroşite de amintirea sărutului tău.

Secundele gem între noi,
strigă de dragoste amestecată cu obişnuit,
viaţa vrea să mă înghită pofticioasă, cu totul,
eu îmi agăţ aripile de cel mai înalt zbor
şi pleoapele se ridică mirate căutându-te.

Dansez pe rotunjimile cuvintelor
care vor să mai răsară doar pe marginea inimii,
fioruri delicat îmi străbat trupul abandonat,
undele alpha se joacă liniştite dincolo de timp,
mie mi-e dor de tine!

vineri, 23 iulie 2010

Valuri



Valuri, valuri de căldură
se ridică din pământul înfierbântat,
toropind totul,
amestecând senzaţiile înroşite,
limbile scoase, gâfâitul, accelerarea pulsului;
aerul greu se respiră, arzător,
încinge plămânii, topeşte celulele,
pielea se scurge apă pe trupuri incandescente.

Valuri, valuri de mare caldă
se rostogolesc înspumate,
răcorind uşor cu atingere şoptită
ca o părere de ploaie ce stinge focul
goliciunea corpurilor încinse;
sfârâie pielea atinsă de apa sărată,
se limpezeşte discret mintea,
se înseninează privirea de necuprinderea mării.

Valuri, valuri de vânt tăcut
mişcă agale părul lipit de căldură pe piele,
mângâie faţa dogorită,
umplându-se de aroma fierbinte a verii.

Valuri, valuri de iubire tandră
învăluie inima topită de căldură,
îmbrăţişează răsuflarea însetată de doruri.

joi, 22 iulie 2010

Atelier de zâmbete


Dincolo de fereastră e căldură topitoare,
ce dilată şi înfierbântă sângele,
creşte pulsul şi împăienjeneşte pupilele.

Dincoace de sticla fumurie a geamului
e răcoare, miros de medicamente,
zgomot ţiuitor de turbine, praf de dinte,
halate colorate, papuci albi, ecran de protecţie
şi zâmbetul nelipsit de la locul lui, pe buze.

Măinile mici, atente, înmănuşate în latex
înlătură stricăciuni, alungă infecţii,
adaugă pereţi în zonele ciobite,
îngrijesc dinţii prezenţi, cresc numărul lor
şi eficienţa masticatorie,
împodobesc cu bijuterii discret strălucitoare
vizibile într-un larg zâmbet,
cel nou, creat în atelierul de zâmbete.

miercuri, 21 iulie 2010

Floarea soarelui


Galbene îmi sunt petalele,
cu o mulţime de ochi de seminţe
mă rotesc după soare,
de a cărui lumină aurie definitiv
m-am îndrăgostit.

Nu sunt deloc singură,
ci înconjurată mereu
de sutele mele de surate,
flori de soare zâmbitoare,
ce în curând pârjolite
de iubirea lui arzătoare
în curgere de ulei ne vom topi
fiinţele de floare iubitoare.

luni, 19 iulie 2010

Fior muzical



Note muzicale ţes melodii
cu ochiuri largi, brodate
cu fire aurite din raze de soare;
se învârt sunetele săruturilor
în jurul inimii înfiorate,
simfonii şoptite înfloresc pe buze
într-un primitor zâmbet.
Stele se aprind în ochi sorbitori,
tremură a uimire
petalele sufletelor îndrăgostite,
mâinile caută atingerea tainică,
muzica iubirii se compune
din tandre respiraţii în ritmul clopotelor
ce-mi trezesc inima.

duminică, 18 iulie 2010

Surâsul din zare


Întind gâtul dintre umeri rotunzi,
ridic capul acoperit de păr dezmierdat
cu urme de degete electrizante,
deschid ochi lipiţi de noapte,
buzele mele se desfată într-un surâs,
a încântare cântă de dimineaţă
trupul meu înfierbântat de căldura verii;
expansionată în albastre zări e inima mea,
cerul s-a îmbrăcat în culoarea poeziei
ce valsează în celule mustind de viaţă.
Tu doar zâmbeşti aşa de aproape!

vineri, 16 iulie 2010

Licuricii mării


Mişcările palmelor în adâncime de apă,
în văzul stelelor ce luminează discret noaptea,
îmbracă în licărire de praf de zâne
valurile liniştit şoptitoare de depărtări.

Jocul strălucitor, unduitor al licuricilor în mare
aduce parfum de zâmbete în inimi îndrăgostite,
freamăt de savoare în trupuri sărate,
fericire sclipitoare prelingându-se printre degete.

Ţărmul gălăgios cu tot cu luminile lui artificiale
a dispărut în taina luminii altei lumi,
ochii sunt magnetic atraşi de dansul mării,
inima cheamă iubirea din zări de munte.

joi, 15 iulie 2010

Intimitate


Intimitate miros întinsă în iarba proaspăt cosită,
Intimitate respir dilatată în albastru,
nemărginită în verde,
Intimitate simt traversată de mulţimea insectelor
în a căror lume nici nu exist,
Intimitate aud în foşnet tandru de frunze
şi-n triluri înălţătoare, cântătoare din înălţimi zburătoare,
Intimitate gust de pe buzele parfumate de fragi,
Intimitate înghit odată cu mierea,
Intimitate văd pretutindeni în jur,
Intimitate citesc în rotunjimea literelor
Intimitate înţeleg apăsând pe claviatura cuvintelor,
Intimitate trăiesc cu mine, în mine!

Fotografia este din galeria foto a lui Edmond L.L., caruia ii multumesc din nou...

miercuri, 14 iulie 2010

Sărutul


Aroma primului tău sărut
pluteşte în aerul clipei înmărmurite,
îmbracă în vrajă kilometrii ce se desfăşoară
cu viteză între noi,
decupează cu fior emoţia momentului.

Intensitatea primului tău sărut
îmi creşte aripi ce mă înalţă ameţitor,
ating cu mâinile tremurătoare ale sufletului
stelele,
vibrez cu lacrimi mângâiate de îngeri,
translatez cu buzele topite de mierea iubirii
în sfinte şi încă nedesluşite tarâmuri.

Nesfârşitul tău prim sărut
mă trezeşte din vise ca pe Frumoasa Adormită,
se infiltrează în sângele trupului meu
cu clocote de viaţă
şi clopote ţin ritmul în locul inimii îndrăgostite.

marți, 13 iulie 2010

Dansul luminii


Sclipeşte lumina pe apă,
bijuterii de raze plutind
pe oglinda mişcată cu degete de vânt.

Curgătoare lumină
îmbracă-mă în haina nemuririi tale,
spală-mi lacrimile cu atingere suavă
de îngeri,
alungă umbrele ce mă-mpresoară
răutăcioase,
cu licărirea vie a adâncimii tale,
alintă-mă cu unduitoare şoapte,
iubeşte-mă fremătătoare, cristalină.


foto din galeria personala a lui Edmond L.L, caruia ii multumesc ...

luni, 12 iulie 2010

În iarbă


Văd cerul printre fire de iarbă,
albastru se deschide prelung,
întins, cuprinzător.
Mi-e dor!

Câmpul cu flori alb-violete
parfumează trupul cu prospeţime,
mângâie cu galben aripile fluturilor,
atinge săltăreţ picioarele lăcustelor.

Vântul se joacă vesel în soare,
gâdilă faţa cu şuviţe de păr
sau cu verde auriu?
Furnicile sunt peste tot, neobosite,
vocile greierilor încântă urechea
ce ia tăcută pulsul vieţii.
Mi-e dor!

vineri, 9 iulie 2010

Omagiu profesoarei mele

Întotdeauna mi-a plăcut să scriu (toată adolescenţa mi-am aşternut gândurile şi sentimentele mele foarte noi, proaspete, jurnalului meu de suflet), să citesc şi să evadez cu autorul cuvintelor în alte lumi, romantice, misterioase, paradisiace. Printre rânduri îmi regăseam lumea mea; poate era doar o fugă din faţa realităţii artificiale, superficiale, reci, prea banală de atâta omenesc...Erau două dorinţe vii în mine: să dau la medicină sau la filologie...două tendinţe opuse şi la fel de puternice...nu ştiam cum să îmbin armonios pasiunea mea pentru literatură cu dorinţa mea de a vindeca oameni...Şi atunci a intervenit angelic profesoara mea de română, Amurăriţei Gabriela, binecuvântată să fie în veci, o femeie micuţă, puternică, cu ochi albaştri, cuprinzători, calzi, închizând în ei bogăţia seninului de cer; ea mi-a intuit, aşa cum numai o femeie dedicată profesiei ei e capabilă, zbaterea şi mi-a dat un sfat foarte înţelept: "dacă dai la filologie nu vei putea să mai fi medic, dar dacă dai la medicină vei putea să scrii, chiar dacă nu ai diplomă pentru aceasta..."...aşa că iată-mă peste ani un medic satisfăcut că îi poate salva pe oameni de nesuferitele dureri de dinţi şi înainte de toate o femeie ce aduce prin cuvinte de suflet mireasma unei alte lumi....îi mulţumesc profesoarei mele, pe care n-am mai văzut-o de mulţi ani, pentru această devenire şi-i dăruiesc ei poezia următoare, împreună cu recunoştinţa inimii mele.



Mulţumesc!

Femeie cu ochi desprinşi din cer,
ce desluşeşti tainice frământări adolescentine
şi aduci pacea înţelepciunii
în locul întrebărilor minţii necoapte,
ţie îţi mulţumesc că mi-ai luminat destinul.

Profesoară cu har deschizător de inimi,
ce sădeşti dorul lecturii în fertil pămînt,
plin de curiozitatea nedumerită a tinereţii
şi încurajezi ideile creatoare, uneori nebuneşti,
ţie îţi mulţumesc pentru că mi-ai fost călăuză.

Suflet bogat, luminat de scrieri celebre,
aducător de tainice, nepreţuite învăţături,
ţie îţi mulţumesc pentru că ai crezut în mine
şi m-ai ajutat să cresc sfânt în sufletul meu.

joi, 8 iulie 2010

Frământare


Frământare de aluat
ce e gata să fie aruncat în cuptor,
să se aşeze pe masă, pâine aburindă,
tăiată în felii delicate,
hrănitoare de guri însetate de dor.

Frământare de gânduri
ce noaptea n-o lasă să vină cuminte,
roiuri zgomotoase ce aleargă în viteză,
rotindu-se derutate în jurul minţii,
alungate de tăcerea discretă a inimii.

Frământare de zâmbet
ce nu ştie dacă să se întindă pe toată faţa,
să rămână ocultat de buze sărutate
sau să înflorească într-un râs,
cascadă rostogolită de surâsuri.

miercuri, 7 iulie 2010

Film


Imagini surprinse firesc,
fire de viaţă desfăşurate,
despletite de vânt,
împletite în fâşii de cântec,
crâmpeie de suflet
zâmbind dintre versuri,
imagini decupate
cu foarfeci irizate de lumină
din zile şi nopţi înşirate
dintr-o viaţă în alta,
dintr-o lume în alta;
acelaşi film,
derulare de clipe
clar văzute, imortalizate
prin ochiul neacoperit de pleoapă.

marți, 6 iulie 2010

Atingere


La început mi-ai atins părul lung
cu uimire picurând din degetele tale de bărbat
şi pielea mea ai catifelat-o cu rotunjime de unghii.
Apoi din gura ta fermecătoare
vântul încetişor a suflat pe gâtul meu înfierbântat,
prospeţime parfumată cu flori de câmp
învăluindu-mă romantic.

Cu palme mari şi blânde ai mângâiat încet
braţele mele ce te aşteptau dornice,
picioarele mele ce alergau în tăcere spre tine,
ochii mei ce te sorbeau albăstrindu-se
şi cu şoapte ai sărutat aerul în care mă îmbrăcasem
pentru tine.

Trupul tău înalt elegant s-a lipit de mine,
zâmbetul ţi-a răsărit gropiţe în obrajii albi,
privirea ta m-a îmbrăţişat tandră,
lumea s-a estompat de jur împrejur
şi mireasma edenică a iubirii a străfulgerat
spaţiul cu nesfârşite curcubee.

luni, 5 iulie 2010

La plimbare


Soarele încălzeşte din nou verdele ierbii
printre flori colorate învăţ să mă joc, aşteptându-te.
Mă rotesc, îmi ridic braţele
şi pipăi cu degete curioase aerul ce-mi cuprinde trupul.
Tremură înfiorat în jurul meu eterul,
păsările îşi deschid şi mai mult aripile spre cer,
inima mea se dilată cu geamăt,
învăţ zborul spre niciunde,
se sparge în cioburi mici fereastra minţii,
ce a ruginit de închiderea trecerii timpului.
Lacrimi se scurg în tăcere pe obrazul înroşit,
fericirea se prelinge cu zâmbete de la inimă la buze,
învăluind spaţiul cu cântec de îngeri.

duminică, 4 iulie 2010

Verde de rai


Brazi respir înălţându-mi gândul,
albastru absorb însenindu-mi privirea,
verde devin tăvălindu-mă prin iarba necosită,
parfumată cu mere verzi din livada tăcută,
îmbrăcată de ploaie în sunet de stropi,
dansez îmbrăţişând aerul tare de munte.

Tu unde eşti? întreb fluturând spre tine o eşarfă.
"Aici" îmi răspunde glasul cristalin în ureche,
"lângă inima ta";
te dezvelesc de straturile de timp în care te-am uitat,
mă apropii în taină de tine rupând secundele,
spulberând distanţele
şi te recunosc înfiorată în atingerea de rai.

sâmbătă, 3 iulie 2010

Joc în noapte


Stele noi, foarte mari, au aprins alb cerul,
strălucind din adâncuri;
pădurea bogată de verde
foşneşte între făclii, dezvelindu-se magic;
apa izvorâtă din aproape de munte
şopteşte rece ducând cu ea lipsuri, greşeli,
bucăţi frânte de pete spălate cu modestie curgătoare;
diferite instrumente îşi împletesc sunetele
acompaniate de păsări fără somn,
deschizând urechi omeneşti spre muzica paradisului;
paşi plimbându-se tandru,
voci îngânând de leagăn cântece,
invocaţii rostite la lumina jucată de vânt a flăcărilor,
măşti aruncate în foc,
aţâţându-l cu defecte sincer recunoscute,
cuvinte calde adresate inimilor deschise,
îmbrăţişări tăcute, joc al emoţiilor;
Îngerii îmi susură jucăuş:
"caută tărâmul unde aşteaptă neatinse
visele lui Dumnezeu".

vineri, 2 iulie 2010

De vorbă cu tine


Buze catifelate, înflorite trandafiriu
contur mângâiat de degete fine,
atingere diafană de gene răsucite,
mii de cuvinte aleargă spre tine
de pe neasemuita gură, voluptos înconjurându-te.
Tu deschizi a uluire ochi de bărbat
împresurat de noianul cuvintelor feminine,
vrei să înţelegi firul poveştii,
să rezolvi eventualele probleme,
dar mierea glasului ei cristalin te absoarbe,
cuvintele îşi pierd mesajul ştiut
şi o lume firească de nuanţe necunoscute
vibrează culori în mintea ta oprită de surpriză.
Exclamaţiile femeii taie în felii spaţiul,,
aerul cu mireasma poeziei s-a parfumat
şi deodată, realizezi că gura ei a tăcut demult,
s-a suspendat vâltoarea cuvintelor,
zâmbetul îi luminează trăsăturile dragi,
mâinile ei tandru te caută.
Bărbatul caută în zadar să descifreze,
sintetizând în complicate formule matematice,
simplitatea copleşitoare a misterului femeii iubite.

joi, 1 iulie 2010

Obraz de piersică

Cu puf moale şi alb
delicat mângâie palma deschisă,
colorată blând în pastelate nuanţe,
ce-i poartă numele,
zemoasă şi dulce,
piersica umple de savoare gura
şi cu parfum rafinat încântă nările.


Cred că la începuturi
îngerii şi-au oferit obrajii bucălaţi şi fini
pentru ca Dumnezeu să-i îmbujoreze cu săruturi,
din care s-au ivit minunatele piersici.
Voi ce credeţi?