joi, 16 septembrie 2010

Subtil zbor


Mâna ta masculină cu degete lungi
pătrunde profund în subtilul fiinţei mele,
îmi atinge roşeaţa inimii,
pulsul se grăbeşte să-ţi prindă ritmul,
fioruri de iubire dansează în vene,
fericire se întoarce prin artere.

Mă desfac cu totul în faţa ta,
în fâşii de lumină,
ce lasă în urmă dârele umbrelor.
Pieptul tresaltă deschizându-se şi mai mult,
aripi cresc cu geamăt din încheieturile braţelor.
În zbor spaţiul se străbate repede
şi pot să-ţi simt parfumata suflare.

Totul se dilată,
se dizolvă diafan,
nimic nu mai are consistenţa ştiută,
devine fluid, translucid,
simfonia dragostei hrăneşte dorul,
moartea e pusă la colţul uitării,
sărbătorită e înflorirea misterioasă a vieţii.

4 comentarii:

  1. Ce frumos ai surprins starile euforice si parfumul iubirii; iar moartea e pusa la coltul uitarii pe cand viata e sarbatorita...
    Poeziile tale ma transpun si ma bucur ca te-am descoperit...
    O toamna plina de culoare si cu multa sanatate si inspiratie !

    RăspundețiȘtergere
  2. bine ai venit prin taramul meu de poezie, Leonid...

    RăspundețiȘtergere