luni, 20 decembrie 2010

Galaxia


Bărbatul a înlăturat atent cârlionţii mătăsoşi
ce ascundeau delicat urechea
şi a  picurat dulceaţă la poarta deschisă a timpanului,
şoptind:
Te iubesc, galaxia mea!
Ea, femeia, a ridicat capul frumos,
încă poleit pe gene cu aripi de vise,
dintre petalele de trandafiri ale aşternutului,
privindu-şi plină de candoare trupul,
uimită,
spre a găsi roiul de stele fericite,
ce-i alcătuiau rotunjimile delicioase.

Bărbatul întinse spre frumuseţea ei
palmele lui pline de albastrul cerului
şi ele se umplură cu mireasmă de stele,
strălucitoare.
Femeia-galaxie începu să râdă adorabil,
găurile negre absorb toate fricile şi neîntelegerile,
planete orbitează în armonia cântecului iubirii,
stele încântate înfloresc parfumate în inimă,
buzele sclipesc a praf interstelar
rostind suav:
Şi eu te iubesc centrul meu de gravitaţie!

O galaxie de sentimente, de emoţii, de trări minunate
răsări în sufletul femeii adorându-şi iubitul,
ani lumină se condensară între respiraţiile lor
îndrăgostite,
lumina curcubeului atinse cerul înstelat cu sărbătoare.

2 comentarii: