vineri, 23 iulie 2010

Valuri



Valuri, valuri de căldură
se ridică din pământul înfierbântat,
toropind totul,
amestecând senzaţiile înroşite,
limbile scoase, gâfâitul, accelerarea pulsului;
aerul greu se respiră, arzător,
încinge plămânii, topeşte celulele,
pielea se scurge apă pe trupuri incandescente.

Valuri, valuri de mare caldă
se rostogolesc înspumate,
răcorind uşor cu atingere şoptită
ca o părere de ploaie ce stinge focul
goliciunea corpurilor încinse;
sfârâie pielea atinsă de apa sărată,
se limpezeşte discret mintea,
se înseninează privirea de necuprinderea mării.

Valuri, valuri de vânt tăcut
mişcă agale părul lipit de căldură pe piele,
mângâie faţa dogorită,
umplându-se de aroma fierbinte a verii.

Valuri, valuri de iubire tandră
învăluie inima topită de căldură,
îmbrăţişează răsuflarea însetată de doruri.

3 comentarii:

  1. frumos!
    în prima parte mi-a plăcut mult:
    *limbile scoase, gâfâitul, accelerarea pulsului;
    aerul greu se respiră, arzător,
    încinge plămânii, topeşte celulele,
    pielea se scurge apă pe trupuri incandescente.*

    primele 4 rînduri însă ai putea să le scurtezi.
    în rest totul e minunat.
    bravo!

    dia.

    RăspundețiȘtergere
  2. valuri, valuri de ganduri se astern intr-o frumoasa poezie...

    RăspundețiȘtergere
  3. Multumesc Dia pentru aprecieri...asa mi-a placut mie cum suna...stii ce zic...
    Cristina, ma bucur ca-ti plac "Valurile"...

    zile minunate vă doresc tuturor celor care treceti pe aici, prin taramul meu de poezie...

    RăspundețiȘtergere