Ploaia

Fulgere taiau cerul intunecat
cu fasii de lumina,
tunete zguduiau timpanele
cu zgomotele norilor bataiosi,
ploaia curgea tropaind peste tot.

Tu imi mangaiai degetele,
unghiile,
si parul
cu privirea ta plina de uimirea indragostirii,
cu mainile tale fine,
elegante,
rafinate.

Eu vorbeam cuvinte,
iar ploaia acoperea sunetul vocii mele.
Cantecul ei se prelingea cu putere pe geamuri,
pe metalul masinii,
pe strazile pustii.

Dialogul inimilor se tesea tacut,
degetele noastre se impleteau armonios,
priveam impreuna recitalul ploii.

Ma ploua peste suflet cu gratie divina!