Abis

Liane de gânduri mă împresoară,
se agaţă disperate de mine
să-mi abată atenţia inimii de la tine.
Mă las prinsă în hora lor iluzorie
şi ating cu lacrimile adâncul abisului.
Unde este lumina ce-mi arăta drumul?
Unde este căldura buzelor tale de viaţă?
Unde este iubirea ce-mi îmbrăca în slavă trupul
şi inima?

Sunt o femeie ce s-a ridicat iarăşi,
a mia oară,
în genunchi de rugă
la picioarele tale, Doamne!