joi, 14 aprilie 2011

Mi-e dor şi plouă...


Cu picături mari de ploaie
mă speli îndelung pe uimirea de gene,
pe faţa întoarsă spre soarele
de dincolo de norii plângăcioşi,
pe mâinile pline de dorul luminii.

Curg stropii alene pe firele de păr,
pe pielea aburindă,
pe sentimentele desfăşurate senin,
plouă cu lacrimi peste zâmbete,
peste atingerea drăgăstoasă a cuvintelor.

Mi-e dor de ploaia de flori,
parfumată,
mi-e dor de ploaia de aripi
de îngeri,
mi-e dor de ploaia de aur
a luminii,
mi-e de ajuns ploaia de stropi,
ropotul ploii, furtuna.

3 comentarii:

  1. Îmi place plimbarea pe aici, printre versuri bine definite de talent!

    RăspundețiȘtergere
  2. multumesc pentru faptul că vă plimbaţi prin tarâmul meu magic...în timp ce vă e dor...

    RăspundețiȘtergere