luni, 2 august 2010

În arşiţa


Picături de apă izbucnesc din pielea mea încinsă,
se preling agale, sfârâind pe întinderea catifelată,
se iau la întrecere printre firele delicate de păr,
se adună în adâncitura ombilicului, într-un mic lac
ce se unduieşte la fiecare respiraţie.

Picături fierbinţi se scurg cu repeziciune de valuri
pe frunte, spre pleoapele tremurânde,
se strecoară printre genele dese, curbate sub greutatea lor,
alunecă şirete în scoica urechii deschise spre sunet de apă,
se tăvălesc prin curbele feminine ale gâtului înfiorat.

Picături sărate străbat trupul înfierbântat,
se desfată în atingerea rotunjimilor impregnate de săruturi,
coboară mângâietor spre picioarele desculţe,
se scurg în pământul însetat de arşiţa miezului verii.

2 comentarii:

  1. Felicitari pentru aceste versuri incantatoare!
    Imi place foarte mult maniera de tranzit de la o strofa la alta ,de la interior la exterior,ilustrand o povestire a efectelor arsitei asupra trupului !
    "Picături sărate străbat trupul înfierbântat,
    se desfată în atingerea rotunjimilor impregnate de săruturi,
    coboară mângâietor spre picioarele desculţe,
    se scurg în pământul însetat de arşiţa miezului verii. "
    Iti multumesc si pentru serviciul pe care mi l-ai facut,transmitand urarile mele Alinei!
    Iti doresc o zi frumoasa!
    Astept vesti mai bune!

    RăspundețiȘtergere
  2. ma bucura trecerea ta pe aici.......

    RăspundețiȘtergere