Timp magic

Pastrez in inima mea ca pe un talisman pretios
imaginea chipului tau adolescentin,
cu ochi negri-stralucitori, privind adanc in mine,
intr-un timp nedefinit, fara sfarsit, fara margini;
timp rotund transformat in spatiu magic,
in care oameni se grabeau pe langa noi doi,
traindu-si vieti intre clipitul rar al pleoapelor noastre,
caci fascinati ne sorbeam unul pe altul printre genele lungi;
timp dilatat, impletit ca intr-o urzeala maiastra de ingeri
cu spatiul suspendat intre doua respiratii infiorate
de emotia inceputului iubirii, a reintalnirii miraculoase.

Stiu ca acum ai devenit un frumos barbat,
inconjurat si apreciat de multe, deosebite femei;
ma bucur cand iti aud aceeasi voce plina de entuziasm,
mangaindu-mi cu hohote de ras fiinta sensibila;
e o binecuvantare sa te cunosc, sa te iubesc,
caci ceea ce mi-e drag mie la tine, pentru totdeauna,
e lumina plina de viata iubirii din inima ta,
ce infloreste vesnic cu aroma de sfintenie
in eternitatea sacra a timpului si spatiului.