Flacarile inimii

Mi-a luat foc inima!
Vapaile iubirii danseaza frenetic in mine,
pamantul se ridica greoi, cu ceva inertie,
mirandu-se de atata activitate si nesomn;
fantani arteziene se nasc in pantecele meu,
pline de fierbinteala intimei dorinte
si ude urca spre focul, ce mai tare se-aprinde, atatat;
aerul sufla cu dor peste flacarile inimii mele
vrand sa le mai scada puterea,
dar ele cresc rosu aprins si ating cerul la rasarit;
eterul e uimit de dogoarea ce se intinde
fara limite, dincolo de orice bariere,
cu o forta imensa, acoperind totul cu scantei incinse.
Lava incandescenta imi curge prin vene, alergand,
gatul mi se umple cu fierbinte si dulce nectar,
ochii imi ard de intensitatea pasiunii,
purpuriu imi scapara privirea indragostita
si sunete arzatoare in ritm de tango aud in urechi;
lacrimi nestinse preling urme rosii pe chip,
degetele dornice sa te atinga inflacareaza literele,
iar cuvintele devin carbuni incinsi peste care pasesc
singura in valvataia iubirii.
Ard in imensitatea fierbinte de spatiu,
ard in dilatarea rosie a secundei
ard si mi-e frig!