Joc în noapte

Stele noi, foarte mari, au aprins alb cerul,
strălucind din adâncuri;
pădurea bogată de verde
foşneşte între făclii, dezvelindu-se magic;
apa izvorâtă din aproape de munte
şopteşte rece ducând cu ea lipsuri, greşeli,
bucăţi frânte de pete spălate cu modestie curgătoare;
diferite instrumente îşi împletesc sunetele
acompaniate de păsări fără somn,
deschizând urechi omeneşti spre muzica paradisului;
paşi plimbându-se tandru,
voci îngânând de leagăn cântece,
invocaţii rostite la lumina jucată de vânt a flăcărilor,
măşti aruncate în foc,
aţâţându-l cu defecte sincer recunoscute,
cuvinte calde adresate inimilor deschise,
îmbrăţişări tăcute, joc al emoţiilor;
Îngerii îmi susură jucăuş:
"caută tărâmul unde aşteaptă neatinse
visele lui Dumnezeu".