Bărbatul întreabă ferm:
Ce e iubirea?
Femeia răspunde uimită:
iubirea este pentru mine poezia
în care mă regăsesc cu rouă pe aripi
printre cuvintele de dragoste.
Bărbatul întreabă concis:
Ce e iubirea?
Femeia răspunde gingaşă:
iubirea este pentru mine parfumul
altor tărâmuri colorate şi vii,
pe care le-am vizitat prin vise.
Bărbatul întreabă răspicat:
Ce e iubirea?
Femeia răspunde topită de dor:
iubirea este fiorul ce-ţi străluceşte în ochi
când priveşti fiinţa iubită,
este viaţa ce-ţi curge prin vene.
Bărbatul întreabă concret:
Ce e iubirea?
Spune-mi în două cuvinte!
Femeia răspunde
cu genele fluturând în zborul înalt:
este Dumnezeu!
Se aude tăcerea bărbatului încântat
şi fericirea buzelor femeii într-un zâmbet!
Dumnezeu este!:) cat de frumos scrieti, cat de frumos ne " vorbiti".... :)
RăspundețiȘtergereextraordinar!
Este minunat dialogul iubirii! Chiar si in tacere il pot auzi inimile noastre fermecate.........
RăspundețiȘtergeresi in tacere?....
RăspundețiȘtergereDa, asa cum spune si Simina in finalul poeziei:
RăspundețiȘtergere"Se aude tăcerea bărbatului încântat
şi fericirea buzelor femeii într-un zâmbet!"
:)
frumos dialogul vostru dragele mele....
RăspundețiȘtergereCorina bine ai venit pe aici....pe aripile infinitului tau...
Nu pot sa afirm decat: SUPERB!
RăspundețiȘtergereIti doresc o zi frumoasa!
Va multumesc pentru urare, Simina:)....
RăspundețiȘtergere