iubite,
tresaltă cu diafan tremur pleoapele,
iluminate de surâsul îndrăgostirii sunt buzele,
ce te alintă cu săruturi fără număr.
Cu şoaptele aurii ale prafului de stele
şi cu albastrul senin al cerului
se umplu palmele mele atingându-te duios,
iubite,
catifeaua pielii se înfioară pe braţele deschise,
zâmbeşte a dor întregul trup.
Cu mirosul iubirii se îmbălsămează aerul,
inima dansează îmbujorată în miezul fiinţei mele,
sublim susură cântările de dragoste fără sfârşit,
închinate inimii tale, iubite!
sublim paradis.. iubirea.
RăspundețiȘtergereSuperba declaratie de dragoste!
RăspundețiȘtergereo poezie frumoasa
RăspundețiȘtergerecaruia nu-i mai trebuie nimic
decat un suflet sa patrunda in adancul ei
si sa simta cu adevarat iubirea
da, sublima si adevarata iubire....
RăspundețiȘtergeretu, poet saten cu ochi albastri...bine ai venit prin taramul poeziei sufletului meu....
POEZIA TA IMI MANGAIE SUFLETUL...FELICITARI ! FRUMUSETEA SI PREAPLINUL SUFLETULUI TAU DARUIESTE SUFLETELOR NOASTRE ATATA BUCURIE SI CALDURA...MULTUMESC
RăspundețiȘtergere