Un vals de neuitat

Mâna flutură perdeaua de timp,
praful se ridică spre mirarea de stele,
chipul străluceşte a încântare,
vie devine prezenţa ta decupată dintre amintiri.

Se întrepătrund cu secundele prezentului
fâşiile luminoase ale clipelor din trecut,
gustul sărutului tău reapare pe buze,
savoarea atingerii îmi înfioară şi acum pielea.

Valsul primei noastre întâlniri străbate suav
adâncimile de timp, laolaltă cu vocea ta,
spaţiul se reconfigurează emoţionat ca şi mine,
viaţa mi se derulează rapid sub privirea-ţi iubitoare.

Se opresc uimite limbile ceasului,
magia iubirii aşează tăcerea în unisonul inimilor,
palma ta cuprinde prin arcul de spaţiu şi timp
mâna mea, prelungire zâmbitoare a sufletului.

Respir aerul de eternitate al iubirii tale!