ape năvalnice, zgomotoase,
ape liniştite, limpezi,
ape domoale.
Toate îşi cântă în ele însele dorul,
setea nebună de a se revărsa,
de a se uni,
de a se amesteca unele cu altele
în matca primordială a apei cosmice.
Mama tuturor râurilor,
a mărilor, a oceanelor,
a picăturilor de ploaie,
Ea, Mama,
udă în mine pământul,
îl face fertil şi rodnic şi răbdător;
înteţeşte în mine focul,
îi rotunjeşte limbile ascuţite;
hrăneşte în mine aerul
cu tot mai multă iubire,
palmele-mi se deschid albăstrite spre lume;
înalţă în mine eterul,
cu rafinate şi pline de savoare intuiţii.
Ea, Mama,
mă îmbrăţişează în cascade,
fremătătoare şi caldă.
Râuri de femei curg prin mine,
femei care-au iubit până la ultima gură de viaţă,
femei puternice,
pasionale, gingaşe,
femei care şi-au lăsat frumuseţea
în artă,
în copii, în bărbaţi,
în paşi pe nisip,
în urme pe apă.
Toate îşi cântă în ele însele dorul,
iubirea,
rugăciunea.
Sunt fericire curgătoare!
Sunt femeie!
La Multi Ani Simina !
RăspundețiȘtergere