Uneori

Uneori păşesc printre puf de nori
moale, aerată trecere a trupului meu,
cu vânt cald mă îmbrac voalată,
cu intensitate de curcubeu îmi fardez ochii,
în ton sunt cu împodobirea inimii iubitoare.

Uneori nemărginită mă simt plutind,
dilatată în zbor cu aripi luminoase, nevăzute,
întinsă deasupra verdelui,
amestecată cu albastrul
şi înfierbântată de auriul razelor de soare.

Uneori adunată în tainic locaş al inimii mele
liniştită mă regăsesc printre lucruri necunoscute,
întrepătrunsă sunt cu florile,
cu parfumul stelelor, cu argintiul de lună,
fericirea şi-a făcut culcuş viu în mine.