joi, 4 martie 2010

Pictorul


Nu stiu inca de ce pielea trupului meu
se infiora toata de placere....
era atingerea fina a culorii
sau moliciunea pensulei
sau mana ta calda ce-mi scotea la iveala
frumusetea dinlauntru?

Ma priveai asa cum privesti
o opera de arta si te minunai;
doar ochii tai de artist vedeau
ceea ce era de nevazut privirilor oamenilor de rand;
te intrebai daca mai ai ceva de adaugat
perfectiunii femeii iubite...
Da, pe tine, pe Tine!

4 comentarii:

  1. "doar ochii tai de artist vedeau
    ceea ce era de nevazut privirilor oamenilor de rand;
    te intrebai daca mai ai ceva de adaugat
    perfectiunii femeii iubite..." - ce frumos. Iar fotografia este senzaţională...

    RăspundețiȘtergere
  2. ma bucur ca va place frumusetea acestei poezii; si mie imi place......am scris-o acum cativa ani, dar o simt inca vibrand la mine in suflet.

    RăspundețiȘtergere
  3. Superbă poezie... prin frumuseţea şi eleganţa cuvintelor care se caută, se împletesc în iubire şi perfecţiune.

    RăspundețiȘtergere