Cu soare in ochi!

Ciocanelul si nicovala urechii mele drepte
se atingeau in ritmul muzicii lui Buddha Bar,
iar urechea mea stanga era atent deschisa
spre sforaitul alert al motorului masinii.


Lumina soarelui buclucas imi intrase in ochi,
asa ca vedeam totul stralucitor,
drumul, celelalte masini, albastrul de cer;
cu coada ochiului drept puteam zari
campul verde crud lucind si el.

Soarele era asezat pe cer fix intre ochii mei
de parca vroia sa ma ajute sa ma concentrez mai bine;
de fapt nu mai vedeam decat lumina lui
acoperind fascinator imprejurimile.

Incet, incet s-a retras din privirea mea,
pictand in rosu si violet cerul, norii;
pana si verdele abia rasarit al lanului
isi metamorfoza in magic apus culoarea.