Pe albastru de aripi

Te ating cu litere calde pe aripi,

albastre-mi  devin cuvintele.

Zăpada a uitat să ningă copacii

şi ei îşi leagănă goliciunea în vânt.

Mi-e dor de albul cel mai strălucitor,

de albul mai alb ca zăpada;

mă îmbăiez deocamdată-n albastru,

zbor printre copaci pe aripile cuvintelor,

pe albastru de aripi plutesc!