Negru!
La început m-am îmbrăcat în negru,
asortată cu a ochilor tăi culoare
şi genele mele şi-au amplificat zborul
în misterul timpului fără margini.
Alb!
Apoi m-am îmbrăcat în alb strălucitor;
Graţia divină a picurat din petale albastre de lotus
lacrimi de compasiune ce au mângâiat inima mea
şi m-au învăţat blândeţea şi iertarea.
Roşu!
O rochie roşie de trandafiri am purtat,
inimi înfloreau de frumuseţe privindu-mă
şi iubirea se deschidea în surâsuri
în faţa paşilor mei acoperiţi de petale.
Albastru!
În albastrul cerului m-am învelit apoi,
din necuprinderea spaţiului inimii
pernă de vise paradisiace am creat
şi universuri s-au dezvelit la picioarele mele.
Roşu-grena!
Din roşul aprins al focului veşmânt mi-am făcut,
am sacrificat impurităţi şi slăbiciuni şi lene,
pasională am renăscut în miezul fierbinte al vieţii
şi acţiunile mele au devenit acte devoţionale.
Violet!
A venit rândul violetului să-l aşez cunună
pe capul meu aplecat la picioarele-ţi de lumină.
Cu un gest brusc am tăiat compromisuri,
abandonându-mi mintea în curajul de a merge mai departe.
Cenuşiu!
În nuanţele gri ale fumului efemerităţii
mi-am acoperit apoi goliciunea trupului de femeie,
pătrunzător am privit dincolo de lumea aceasta
dizolvată în beatitudinea savuroasă a vidului.
Galben!
Aurie rochie am îmbrăcat cu străluciri preţioase tivită
şi unghiile mi le-am pictat cu stropi de soare.
Fascinatoare am păşit printre obstacole suspendate,
cu mintea adâncită în iubirea inimii.
Verde!
Verdele s-a aşezat cunună de frunze de iederă
pe capul meu zâmbind fericire.
Armonie şi inspiraţie şi magie de cuvinte
au parfumat maiestuos şi proaspăt aerul din jur.
Roz!
Acum sunt îmbrăcată în rozul splendorii divine,
muzică glorioasă răsună în urechile mele,
sărbătoresc frumuseţea perfecţiunii
şi lotuşi înfloresc fericirea în palmele-mi bogate de lumină.
Sunt un curcubeu de femeie!
