Stare

Capul meu se pleacă spre pământ a recunoştinţă,
lacrimile plouă iarba cu dor,
florile sorb elixir de suflet, înflorind.

Capul meu se ridică spre cer a mulţumire,
privirea înseninează cerul cu albastru,
stelele cântă simfonii celeste, strălucind.

Capul meu se aşează în palmele tale, îndrăgostit,
zâmbetul se deschide cu mireasma fericirii pe chip,
inimile noastre tac împreună, iubind.

Îmbăiere

Curge între noi transparent
lumina,
se decantează în străluciri de ape,
în picuri de aur,
în cristalul de stâncă,
în roua firelor de iarbă,
în priviri îndrăgostite.

Suntem uniţi cu fire de lumină,
suntem îmbăiaţi în fiecare secundă,
ce-şi cântă graţios ticăitul,
în irizaţiile de curcubeu ale iubirii.

Curge între noi diafan
iubirea,
freamătă în litere rotunjite de dor,
în armonia solfegiilor,
în graţia atingerilor,
tresare a înfiorare în pupile,
pe buze, între şoapte.

Nu există loc, clipă, respiraţie
neimpregnate de iubire!




Franz Liszt - Vis de dragoste

Doar verdele

Doar verdele ierbii contează,

doar frunzele pline de viaţă,

doar verdele.

Izbucneşte în zâmbete

pe chip

fericirea de a fi topită în verde,

doar verdele.

Culorile mele se dizolvă

atinse de strălucirea verde,

doar verdele contează.

Seva verdelui îmi umple fiecare celulă,
sunt impregnată din plin cu verde,
doar verdele,
doar freamătul vieţii,
doar sunetul frenetic al iubirii,
bucuria!

Înalt parfumat

Lumânările înflorite ale castanilor

cresc cerul în privirea mea, 

înaltul, 

zborul, 

dorul.

Parfumul lor de alb amestecat cu miere

răsare atingeri de îngeri

în inima mea,

înfiorarea, 

emoţia,

fericirea.


 
 Asculta  mai multe  audio   instrumentala

Îngerul

Am nevoie să mă atingă un înger
pe suflet,
să sufle uşor aer de paradis
asupra umbrelor mele,
să picure culorile curcubeului
suav în inima mea,
să mă atingă cu lumina aripilor
pe gene,
să mă descânte pe creştet
cu fericirea dorului de Dumnezeu!

Am nevoie să-mi sprijin capul
de pieptul îngerului iubitor,
să las dincolo de pacea aripilor lui
grijile şi supărările acestei lumi.

Închid ochii,
şterg cu o mână tremurândă
şuvoiul de lacrimi,
mă adâncesc în inima rugăciunii,
tac suspinele,
se calmează gândurile,
oftează sentimentele.
A venit îngerul şi m-a luat în braţe
zâmbind înţelegător!