O lacrima in palma!

In causul palmei mici
s-a prelins tacuta
o lacrima;
s-a strecurat printre genele
clipind a fericire,
a traversat cu repeziciune
catifeaua obrazului
si s-a ascuns,
credea ea- nevazuta,
in palma plina de emotii,
deschisa si blanda,
a femeii.
Barbatul, atent,
centrat in mijlocul dansului,
a atins-o cu degetul ,
a intins-o apoi,
cu iubire,
linie umeda si sarata,
pe buzele ei,
pe buzele lui.
Lacrima a devenit sarut!

Sarutul a fost la inceput o lacrima sarata?


https://www.youtube.com/watch?v=sCCHd_HjRnE

Calarind printre sunete!

Ca Fat Frumos calarea
iubitul ei,
vitejeste,
cu muschi incordati,
cu pielea umeda,
cu ochii mari si negri stralucind misterios,
cu zambetul incantarii intins pe buzele-i subtiri.

Vieti intregi de luptator al luminii,
de erou al binelui,
de cuceritor al Paradisurilor
isi gaseau acum implinirea,
intelegerea,
locul ales
langa pieptul iubitei lui tresaltand de bucurie..

Sunetele gurii ei frumoase
se izbeau de geamurile insorite,
se cuibareau in draperiile de catifea,
ce prefaceau in rosu lumina soarelui,
se catarau pe peretii camerei devenita prea mica,
se asezau cuminti printre trandafirii cearsafurilor
se atingeau de urechile lui , cu infiorare..

Iubitul ei calarea printre sunete,
pe armasarii imblanziti ai pasiunii,
pe caii pur-sange ai erosului pur,
plin de transfigurare si elevat,
iubind-o
ca-n cele mai frumoase povesti de dragoste!

Poezie a Iubirii inimii mele!

Te-am ratacit, Poezie a Iubirii inimii mele,
printre cuvinte uzuale, normale, discursive,
printre obisnuintele vietii de om.

Te-am uitat, Poezie a Iubirii inimii mele,
in tavalugul clipelor de griji, zbateri si munca,
ce nu se opresc niciodata.

Te-am acoperit, Poezie a Iubirii inimii mele,
cu hrana trupului si agitatia mintii,
cu slalomul prin banal si cotidian.

Te-am parasit, Poezie a Iubirii inimii mele,
urmarind sa inving obstacole,
sa invat din greseli repetitive,
sa ma perfectionez ca om efemer.

Tu, Poezie a Iubirii inimii mele,
ai ramas tacuta in mine,
mi-ai privit din interior fuga si fricile,
ai ascultat atenta plansetul meu de femeie.
Apoi,
deodata,
ti-ai inaltat catre cer
gatul alb de lebada
printre ale vietii mele valuri.
Ai sorbit pustiul
si tusea
si stranuturile
si ai picurat pe arsita buzelor mele
nectarul tau
savuros de dulce.
Multumesc ca existi,
Poezie a Iubirii inimii mele!

Siropul de roze

Suntem petale din care
si prin care se prelinge misterios
Siropul de roze.
Fiecare are parfumul, culoarea, catifelarea proprie,
fiecare aluneca,
danseaza,
sopteste,
se dizolva,
se topeste
in felul ei,
in savoarea intregului sirop.

Unele se arunca eroic in cascada dulce,
altele isi inmoaie delicat rotunjimile feminine
in dulceata,
altele isi prelungesc sederea pe margine
pana cand vantul prielnic le va impinge in curgerea divina.

Siropul isi continua drumul de lumina lichida
savuros,
incantator,
atragator,
delicios,
chiar daca noi plutim sau nu in el
El ne hraneste trupul si sufletul,
ne parfumeaza cu paradis privirile.
Este siropul de roze care curge
de pe buzele lui Dumnezeu
si care, dupa ce indulceste toata manifestarea,
se intoarce apoi pe degetele Lui!

Pulsatie

Cand lumina s-a revarsat asupra ta
ti-ai inchis ochii catifelati;
aripi de fluture imbatat de soare au devenit pleoapele tale;
narile au inceput sa freamate respirand alt aer
si buzele frumoase s-au alaturat dansului in ritmul extazului;
te priveam fascinata,
indragostita definitiv de pulsatia vietii ce-ti umplea intreaga fiinta!

Pacea zapezii a nins alb stralucitor in sufletul meu
si m-am simtit una cu tine;
aceeasi substanta ne alcatuia trupurile,
ne unea inimile,
picura lin si savuros in profunzimile de taina ale fiintelor noastre.
Aceeasi substanta, iubirea!

Pulsatia iubirii imi oprea respiratia
si-mi acorda bataile inimii;
ritmul firesc al vietii divine ma hranea,
ma mangaia,
ma tinea in brate,
ma cuprindea,
patrundea in cele mai ascunse pliuri ale mele,
imi soptea alese cuvinte de dragoste,
imi stergea lacrimile de pe fata,
ma limpezea,
ma umplea de lumina si ma golea de intuneric,
imi zambea
si ma facea sa zambesc a preaplin!